Kremlinul promite măsuri retaliatorii după prelungirea sancţiunilor anti-Rusia de către UE

Blocul european a decis să prelungească sancţiunile economice împotriva Rusiei până în 31 ianuarie 2018 – un pas în mare parte aşteptat ce menţine restricţiile asupra afacerilor desfăşurate în sectoarele ruseşti ale energiei, apărării şi finanţelor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov (Kirill Kudryavtsev/AFP/Getty Images)

Sancţiunile au fost impuse pentru prima dată în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a decis să susţină separatiştii din regiunile estice ale Ucrainei.

Moscova a negat orice implicare directă în conflictul ucrainean, în ciuda afirmaţiilor NATO că soldaţii ru'isusţin forţele separatiste pro-ruse.

Rusia a declarat că îşi rezervă acum dreptul de a adopta măsuri retaliatorii împotriva Uniunii Europene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că: “Nimeni nu a abolit principiul reciprocităţii”.

Liderii UE au căzut de acord cu prelungirea sancţiunilor după ce Franţa şi Germania au declarat că nu există niciun progres în privinţa eforturilor de a negocia o soluţie la conflictul din estul Ucrainei, care a provocat moartea a peste 10.000 de persoane începând cu aprilie 2014.

Companiile europene nu pot să primească credite (de la) sau să ofere bani principalelor cinci bănci ruseşti de stat pentru o durată mai mare de 30 de zile, limitând posibilităţile Moscovei din a strânge fonduri.

Pe lângă restricţiile asupra desfăşurării de afaceri cu principale companii energetice ale Rusiei, exportul în Rusia a anumitor echipamente şi tehnologii specifice sectorului energetic trebuie de asemenea să fie aprobat de guvernele UE.

Conform UE, sancţiunile vor fi ridicate doar atunci când Moscova va implementa acordul de pace semnat în februarie 2015 în capitala belarusă Minsk între liderii Franţei, Germaniei, Rusiei şi Ucrainei cu scopul de a pune capăt războiului din estul ucrainean.

Anunţul UE a fost făcut în condiţiile amplificării tensiunilor între Occident şi Rusia cu privire la alianţa acesteia din urmă cu regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad în Siria.

La începutul acestei săptămâni, SUA a anunţat că este dispusă să ia măsuri dacă regimul lui Assad va desfăşura un alt atac cu arme chimice.

Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a mers chiar mai departe, declarând că orice atac cu arme chimice desfăşurat de guvernul sirian asupra propriilor săi cetăţeni va fi, de asemenea, atribuit Rusiei şi Iranului.

Casa Albă a promis, într-o declaraţie, că “el [Assad] şi armata sa vor plăti un preţ mare” dacă guvernul sirian “va desfăşura un alt atac în masă folosind arme chimice”.