Exerciţiu militar NATO simulează contramăsuri împotriva unei invazii ruseşti a zonei Baltice

Oficialii NATO sunt tot mai neliniştiţi cu privire la posibilitatea unei invazii a statelor baltice pe fondul desfăşurării unor exerciţii militare ruseşti în această toamnă la graniţa Belarusului şi Poloniei, care ar putea implica aproximativ 100.000 de soldaţi.

Această “nelinişte” a ieşit în evidenţă săptămâna trecută, când soldaţii americani şi britanici au lansat primul exerciţiu militar NATO care a implicat operaţiuni simulate de apărare a Coridorului Suwalki, o zonă în nordul Poloniei aflată la frontiera cu Lituania şi care serveşte ca o poartă către regiunea Baltică.

Cu alte cuvinte, un exerciţiu militar împotriva unei potenţiale invazii ruseşti a statelor baltice şi, prin extensie, a Europei.

Oficialii NATO au descris zona respectivă ca un “punct sensibil” care, dacă ar fi ocupat de o forţă invadatoare, ar putea izola statele baltice de aliaţii lor din NATO, conform Reuters.

„Coridorul este vulnerabil datorita zonei geografice. Nu este inevitabil că va avea loc un atac, bineînţeles, dar ... dacă acel coridor ar fi închis, atunci am avea trei aliaţi în nord care ar putea fi potenţial izolaţi de restul alianţei”, a susţinut general locotenentul american Ben Hodges.

„Trebuie să exersăm, trebuie să demonstrăm că putem susţine aliaţii să ţină coridorul deschis, să menţină acea legătură”, a afirmat Hodges.

De la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014, NATO a direcţionat patru grupuri de luptă, cu un total de peste 4.500 de soldaţi, în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.

Aviaţia americană şi britanică a participat săptămâna trecută la un exerciţiu militar, împreună cu soldaţi din Polonia, Lituania şi Croaţia, în cadrul unei operaţiuni simulate de apărare a coridorului, într-o zonă aflată la câteva ore distanţă de baza poloneză Orzysz, unde este staţionat un batalion american.

Kremlinul a precizat în repetate rânduri că nu intenţionează să invadeze zona Baltică şi a avertizat că, de fapt, comasarea militară “defensivă” a forţelor NATO în apropierea graniţelor sale reprezintă un act neprovocat de agresiune împotriva Rusiei.

Totuşi, protestele Rusiei nu au descurajat Senatul SUA să adopte săptămâna trecută noi sancţiuni împotriva Moscovei, aparent ca răspuns la presupusul amestec al acesteia în alegerile prezidenţiale americane de anul trecut. Măsurile au fost incluse într-o proiect de lege privind sancţiunile împotriva Iranului, care este aşteptat în mare parte să fie adoptat. Totuşi, preşedintele american Donald Trump se bazează pe republicanii din Camera Reprezentanţilor să renunţe la acest proiect de lege de teamă că ar putea afecta şi mai mult relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite.

Pe lângă Trump, Germania şi Austria şi-au exprimat la rândul lor nemulţumirea faţă de o măsură evidenţiată în proiectul de lege al sancţiunilor americane, cerând Washingtonului să renunţe la opoziţia sa faţă de gazoductul Nord Stream 2 ce ar putea livra gaz în Germania pe sub Marea Baltică.

Cancelarul austriac Christian Kern şi ministrul german de externe Sigmar Gabriel au declarat la începutul săptămânii trecute că, aparent, opoziţia faţă de respectivul gazoduct urmăreşte să securizeze locurile de muncă americane în sectorul energiei şi să reducă livrările de gaz rusesc spre Europa.

„Aprovizionarea cu energie a Europei este o problemă pentru Europa şi nu pentru SUA”, au declarat Kern şi Gabriel.

Între timp, NATO a recunoscut natura simbolică a exerciţiului militar de săptămâna trecută, susţinând că nu este vorba de o pregătire pentru război. După cum a explicat generalul de brigadă Valdemaras Rupsys, comandantul forţelor terestre ale Lituaniei, „acesta este doar un exerciţiu la scară mică, comparativ cu ceea ce ar fi necesar în cazul unui atac real”.