Kremlinul avertizează în stil URSS asupra posibilităţii unei "lovituri de stat" în Letonia

În timpul unei discuţii cu BBC în legătură cu criza din Ucraina şi impactul său asupra relaţiilor dintre Occident şi Moscova, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a discutat despre o posibilitate teoretică privind o lovitură de stat în Letonia.

Dimitri Peskov a menţionat că lovitura de stat din Ucraina – aşa cum numeşte Kremlinul alungarea de la conducerea ţării a fostului preşedinte pro-Moscova în urma unor puternice revolte stradale – a fost orchestrată şi imediat susţinută de ţările occidentale. După această schimbare de situaţie, a spus Peskov, Rusia nu mai putea rămâne neutră.

Fiind întrebat dacă numeroasa populaţie rusă din Letonia s-ar răscula şi ar repeta scenariul ucrainean în statul baltic, Peskov a declarat: “Dacă este orchestrată o lovitură de stat şi este acceptată noua putere, este un pericol mare pentru Letonia. Odată ce am creat un precedent de preluare militară a puterii în Europa şi odată ce am creat precedentul acceptării preluării oficiale a puterii, e un pericol pentru întregul continent. Şi fiecare ţară ar trebui să aibă grijă şi să îşi protejeze interesele şi să nu lase să se întâmple acest lucru.”

Oficialii baltici au fost tot mai presaţi în mijlocul crizei din Ucraina şi se tem o un scenariu similar cu peninsula Crimeea s-ar putea repeta în regiune.

Situaţia dintre Rusia şi Vest s-a tensionat foarte mult după anexarea Crimeei şi după ce Rusia a fost acuzată că ajută cu arme şi soldaţi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Pentru acest ajutor acordat rebelilor, Rusia a fost puternic sancţionată de SUA şi Uniunea Europeană, iar acum economia rusă se apropie treptat de un colaps.

Kremlinul neagă aceste acuzaţii de sprijiire a rebelilor, deşi în urmă cu câteva zile au fost raportate câteva convoaie militare nemarcate trecând graniţa ucraineană dinspre Rusia şi îndreptându-se spre regiunea ocupată de paramilitarii pro-ruşi.

În ultimele luni Rusia şi-a intensificat prezenţa militară în spaţiul aerian european. NATO a declarat că avioanele sale au interceptat avioane de luptă ruseşti de peste 400 de ori în acest an, comparativ cu 13 incidente similare în 2013, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“În Marea Baltică, în Marea Norvegiei, în Marea Neagră, în spaţiul aerian din jurul NATO, am constatat o intensificare a activităţii aeriene militare ruse. Este o trăsătură care ne reaminteşte de modul în care ei (ruşii) au desfăşurat acest tip de activitate aeriană militară în timpul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg, în timpul unei vizite în Estonia.

Aparatele armatei Rusiei, care zboară în spaţiul aerian internaţional şi european, nu urmează procedurile stabilite pentru siguranţă, care au rolul de a minimaliza riscul coliziunilor.

Majoritatea acestor zboruri au loc în spaţiul aerian internaţional, existând doar un număr limitat de violări ale spaţiului aerian al NATO, a spus secretarul general al organizaţiei, care a precizat că la rândul său Alianţa şi-a sporit prezenţa militară, desfăşurând de cinci ori mai multe avioane în flancul său estic de la începutul acestui an.

Comentând asupra exerciţiilor militare ale NATO în Balcani, Peskov a declarat că acestea neliniştesc Rusia, care va lua măsuri pentru a-şi apăra interesele naţionale.

“Vom continua să intensificăm situaţia cât timp interesele noastre naţionale sunt în joc. Cu cât sunt în pericol mai mult aceste interese cu atât mai mult timp vom răspunde. Nu înseamnă că dorim un Război Rece. Dorim doar ca omologii noştri să înţeleagă că avem nişte linii roşii şi că nu putem trece de ele, şi ne aşteptăm ca partenerii noştri să înţeleagă unde se află liniile noastre roşii”, a concluzionat Peskov.