Kovesi: În domeniul Sănătăţii, mita e undeva de 20% din valoarea contractului

Nu trăim într-o ţară curată, nu trăim într-o ţară în care toate achiziţiile sunt transparente şi nu se oferă mită, nu trăim într-o ţară în care achiziţiile pentru medicamente, pentru spitale, se fac corect, dimpotrivă, numărul cazurilor investigate de DNA a tot crescut, a remintit marţi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, în cadrul celei de a 31-a ediţii a emisiunii Rezistenţa 360, proiect al grupului Rezistenţa de pe Facebook, grup coagulat în urma protestelor anti-OUG 13.

Potrivit procurorului DNA, în domeniul sănătăţii, valoarea mitei e undeva la 20%, în IT la 10%, în infrastructură – între 2% şi 5% şi, an de an, numărul unor astfel de cazuri de dare/luare de mită creşte. Tocmai de aceea, lupta anticorupţie trebuie să continue însă, în paralel cu ea, ar trebui să se lucreze şi la partea de prevenţie şi educaţie anticorupţie, a subliniat şefa DNA.

"Din această perspectivă, DNA trebuie să-şi continue activitatea. Noi, într-adevăr, am investigat în fiecare an mai multe persoane, am obţinut mai multe condamnări, dar acest lucru ce ne arată? Da, probabil ne arată că suntem mai eficienţi dar, în acelaşi rând, ne arată şi o mare problemă pe care o avem în societate - lipsa de educaţie în anticorupţie şi lipsa măsurilor preventive.

Nu o să rezolvăm corupţia numai investigând cazuri de corupţie, condamnând persoane, trimiţându-le în judecată. Aş vrea să vă dau un exemplu, apropo de această tipologie a faptelor de corupţie care se repetă.

Am avut un director de spital care a fost prins de DNA pentru atribuirea unor contracte, a fost investigat, arestat preventiv, pus în liberate, cu toate acesta el şi-a continuat exercitarea acţiunilor după care, la aproape un an de zile, iar a fost prins făcând acelaşi lucru. Între timp a şi fost condamnat la închisoare cu executare.

Problema cea mai mare este că, atunci când într-o instituţie publică cineva e investigat pentru fapte de corupţie, nu sunt suficiente măsuri de prevenire, nu se face o analiză a riscurilor, a vulnerabilităţilor, a cauzelor care au favorizat comiterea acelei fapte şi vedem că an de an se repetă.

Spre exemplu, an de an avem şi investigăm cazuri în care se oferă mită pentru contracte cu bani publici. Deci este clar că aici, în acest domeniu trebuie să intervenim cu măsuri preventive, cu modificări ale legislaţiei. Căci procedurile rămân aceleaşi, chiar dacă noi eliminăm funcţionarul corupt procedurile rămân aceleaşi, vin alţi funcţionari care pot face acelaşi lucru", a subliniat Kovesi.

Foarte importantă este şi partea de educaţie pe tema corupţiei, a susţinut şefa DNA, care a arătat că oamenii şi, în special tinerii, trebuie conştientizaţi de gravitatea corupţiei.

''Corupţia nu este întotdeauna un fenomen care te loveşte direct. (...) Când cineva îţi fură din locuinţă simţi că îţi lipseşte televizorul, sau laptopul. Când cineva te loveşte, simţi că ai fost lovit. Corupţia nu întotdeauna are efecte directe, are efecte indirecte. Şi aş vrea să vă dau un exemplu. Am investigat un dosar în care compania a oferit mită pentru a obţine autorizaţie în vederea punerii în circulaţie a unui medicament. De obicei, în astfel de situaţii mita se cere în cash, în numerar, înainte de încheierea contractului, şi se cere un anumit procent din valoarea contractului. În domeniul sănătăţii, valoarea mitei e undeva la 20%, în IT la 10%, în infrastructură – între 2% şi 5%, cam acestea erau procentajele.

Compania, că să obţină aceşti bani şi să-i ofere mită pentru a câştiga contractul, de foarte multe ori comite o altă infracţiune: de evaziune fiscală, de spălare de bani, pentru a putea face bani. Oferă mită, câştigă contractul, după care trebuie să-şi recupereze într-un fel aceşti bani. Şi atunci, ce observăm, preţul medicamentelor creşte, calitatea serviciilor e mai slabă şi iată un efect indirect al corupţiei! Cred că în aceste sens noi trebuie să conştientizăm şi să începem cu tinerii", a opinat Kovesi.