Tăriceanu continuă seria "Statul Paralel": Şefa Înaltei Curţi, Lazăr, membri CSM - partizanii Noii Securităţi

Statul paralel şi mercenarii săi exercită presiuni publice de tot felul pentru blocarea adoptării legilor Justiţiei sub diverse pretexte, astfel că atacurile lor necesită o replică extrem de hotărâtă, a declarat duminică, pe pagina sa de socializare, preşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, politician trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului într-un dosar instrumentat de procurorii DNA.

"Vreau să subliniez că pe noi nu ne interesează persoane sau numele celor care doresc menţinerea situaţiei generale de netolerat create de „statul paralel” şi a dependenţei Justiţiei faţă de un grup ilegitim, a cărui componenţă a devenit notorie după dezvăluirile din comisiile parlamentare abilitate. Pe noi ne interesează modificarea legilor Justiţiei pentru a accelera demantelarea „statului paralel”, pentru ca grozăviile puse în operă de indivizii care au format „statul paralel” să nu se mai repete şi pentru ca toţi cei care participă la înfăptuirea actului de Justiţie să răspundă atunci când comit abuzuri.

Vedem astăzi că propunerile coaliţiei parlamentare pentru modificări de substanţă la legile Justiţiei, care vor duce la o Justiţie independentă de politic şi la o mai mare responsabilizare a magistraţilor, generează un tip de război întâlnit de regulă în regimurile dictatoriale, gen „republica procurorilor”. De o parte, sunt forţele care militează pentru un stat de drept şi pentru respectarea drepturilor omului, iar de cealaltă parte, se află indivizii pentru care menţinerea controlului asupra Justiţiei este vitală, iar dispariţia „statului paralel” echivalează cu propria lor dispariţie din viaţa publică şi cu consecinţa obligaţiei de a da socoteală în faţa instanţelor pentru fărădelegile comise. Constatăm cu regret că indivizii, care compun şi se luptă pentru supravieţuirea „statului paralel” sub pretextul luptei anticorupţie, deţin pârghii importante ale unor instituţii de forţă şi ale media şi se află la comanda unei adevărate armate de mercenari bine instruiţi şi plătiţi cu mijloace financiare obţinute ca urmare a unor fapte de corupţie şi felurite ilegalităţi. Toate acestea se petrec sub patronajul preşedintelui României care urmăreşte două obiective personale: obţinerea unui nou mandat la Cotroceni şi trecerea în uitare şi prescrierea ilegalităţilor comise în perioada când deţinea funcţia de primar al Sibiului. Cum după trei ani la Cotroceni realizările sale sunt undeva spre zero, singura sa şansă la un nou mandat este perpetuarea dependenţei Justiţiei faţă de „statul său paralel”, cu alte cuvinte, conducerea României cu cătuşe, dosare fabricate şi alegeri măsluite prin metode sofisticate.

Am citit zilele acestea mai multe abordări politice pe tema modificărilor legilor Justiţiei din partea unor personaje cu funcţii importante în cadrul puterii judecătoreşti: preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, procurorul-general, Augustin Lazăr, câţiva membri ai CSM ş.a.m.d. Pentru moment, las la o parte că intervenţiile lor politice sunt neavenite, fiind incompatibile cu statutul de magistrat şi las la o parte ca şi-au arogat atribuţii neconstituţionale prin imixtiunea în activitatea Parlamentului. Întreb totuşi retoric: ce fel de oameni de Drept sunt cei menţionaţi, dacă ei s-au transformat în partizanii Noii Securităţi marca Coldea-Maior, ai „statului paralel” şi ai uzurpării puterii politice legitimate la alegeri? Sunt ei oameni ai Dreptului, când militează în continuare explicit sau implicit pentru dosare fabricate de echipele mixte Coldea-Kovesi în care au fost cooptaţi şi unii judecători? Sau când acţionează complice la compromiterea unor politicieni nedoriţi prin scurgeri de informaţii de la DNA către presă şi la falsificarea unor probe? Mai pot avea ei calitatea de magistraţi, când încurajează direct sau indirect activitatea grupurilor de lucru clandestine, o adevărată mafie, la care participau politicieni, procurori, înalţi responsabili ai SRI, judecători şi mercenari din aşa-zisa presă? Sau când contribuie la eliminarea unor candidaţi din competiţiile electorale cu ajutorul cătuşelor şi propagandei cu dosare false şi mai cu seamă când sunt complici la distrugerea vieţii şi carierei unora condamnaţi pe nedrept?

Zilele trecute, la o televiziune, redactorul şef-adjunct de la „Evenimentul zilei” a făcut o excepţie încălcând o regulă a ziariştilor: a devoalat o sursă de informare, când a vorbit despre telefoanele care veneau în redacţie de la DNA privind anchetele în derulare ale unor politicieni. Am semnalat de nenumărate ori acest tip de abuz comis în formă continuată de DNA, o adevărată politică. Unde erau atunci corifeii care azi pretind că vor o Justiţie care să aibă un singur azimut: LEGEA? De ce n-au spus nimic, cu toate că ştiau de înscenări, de condamnările nedrepte şi de metodele prin care „statul paralel” a ajuns să-şi impună voinţa politică. Azi, ei vin şi ne cer să reluăm dezbaterile la legile justiţiei înainte să intre pe ordinea de zi a Parlamentului. Este o încercare de tragere de timp, până când ar fi prea târziu să ne mai putem întoarce la normalitate.

Parlamentul, nu membrii „statului paralel” care au uzurpat puterea politică în multe momente, a fost ales democratic de cetăţeni ca să-şi exercite atributul constituţional de legiferare. Repet o promisiune pe care am mai făcut-o şi în trecut, când am luptat aproape de unul singur cu abuzurile „puterii oculte”: atât eu, ca preşedinte al Senatului, cât şi ALDE vom face uz de toate mijloacele constituţionale pentru că România să redevină un stat de drept, inclusiv prin adoptarea în această sesiune parlamentară a proiectelor legilor Justiţiei", a scris Tăriceanu.