Kievul adoptă o lege privind reintegrarea Donbas-ului. Moscova complet nemulţumită

.
Rebel separatist pro-rus în Doneţk, estul Ucrainei.
Rebel separatist pro-rus în Doneţk, estul Ucrainei. (Getty Images)

Parlamentul ucrainei a adoptat joi o lege privind reintegrarea Donbas-ului. Un total de 280 de parlamentari au votat în favoarea controversatei legi Nr. 7163, şi doar membrii facţiunii Blocul din Opoziţie şi câţiva parlamentari independenţi votând împotrivă.

Parlamentul a dezbătut legea timp de trei zile, votând asupra a 675 de amendamente, dintre care doar unul a fost în cele din urmă aprobat – o măsură ce oferă cetăţenilor ucraineni dreptul de a da în judecată Rusia pentru dăunarea proprietăţii lor, fără ca reclamantul să trebuiască să suporte cheltuieli de judecată.

Noua lege include, printre altele, următoarele elemente principale: Rusia este declarată stat agresor; părţi ale regiunii Donbas (estul Ucrainei) sunt ocupate ilegal de trupe regulate şi neregulate ce sunt controlate de ruşi; zonele ocupate sunt administrate de autorităţi ruse autoproclamate, de ocupaţie. De asemenea, legea susţine că Rusia este complet responsabilă pentru asigurarea drepturilor populaţiei civile ocupate şi pentru a se asigura că cetăţenii care trăiesc în teritoriile ocupate de Kremlin dispun de standarde de viaţă potrivite.

Documentul permite mişcarea civililor şi produselor prin intermediul sistemul curent de puncte de control instalate în câteva puncte de-a lungul liniei de contact.

Mai mult, noua lege modifică în mod semnificativ statutul armatei ucrainene în regiunea estică zguduită de război, oferind o bază legală pentru prezenţa forţelor înarmate ale Ucrainei de-a lungul liniei de front din Donbas fără impunerea unei legi marţiale. O comandă strategică, care monitorizează toate unităţile şi formaţiile de luptă, va fi stabilită la Sediul Operaţional Comun al Forţelor Armate ale Ucrainei, al cărui şef va fi nominalizat de către Seful Statului Major şi aprobat de preşedintele Petro Poroşenko.

Conducerea de vârf a armatei răspunde în mod oficial de toate activităţile militare şi legale din regiune, punând astfel capăt aşa zisei “operaţiuni antitero” condusă de serviciul de securitate SBU în Donbas începând cu aprilie 2014.

Totuşi, noua lege a evitat să catalogheze ostilităţile din Donbas ca fiind un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în repetate rânduri la “luarea de măsuri pentru asigurarea securităţii şi apărării naţionale şi pentru respingerea şi descurajarea agresiunii armate din partea Federaţiei Rusiei în Doneţk şi Lugansk”.

În plus, legea face referire la un act din aprilie 2014 care declara că peninsula Crimeea a fost ocupată începând cu 20 februarie 2014.

Depusă în Rada Supremă de către preşedintele Poroşenko, legea Nr. 7163 extinde de asemenea puterile acestuia. El va fi capabil să determine graniţele teritoriilor ocupate, să stabilească termenii exacţi ai operaţiunilor militare şi să definească limitele unei “zone sigure” adiacente cu zona în care au loc operaţiunile militare.

Noua lege susţine că Ucraina va recunoaşte doar două documente emise în teritoriul ocupat – certificatele de naştere şi de deces.

Într-o mişcare ce va înfuria Kremlinul, după o dezbatere aprinsă în Parlament, toate referirile la acordurile de la Minsk ca fiind un cadru de bază pentru obţinerea unei păci în regiune au fost înlăturate din textul final al proiectului de lege.

Adjunctul ministrului rus de afaceri externe, Grigori Karasin, a afirmat pentru ziarul Izvestia că această lege ar putea îngropa acordul de pace la Minsk.

Karasin a mai susţinut că mişcarea Kievului nu are nimic de a face cu soluţionarea crizei din estul Ucrainei.

“Toate manipulările viclene în jurul unor acorduri foarte specifice oferă speranţe false că opinia publică internaţională va fi de acord să îngroape acordurile de la Minsk. Totuşi, există un angajament trilateral, semnat de Kiev, republicile din Donbas şi participanţii internaţionali la întâlnirea din februarie 2015, că Rada Supremă ar trebui să adopte legi privind un statut special, privind alegeri şi amnistii. Între timp, nu vedem nicio mişcare concretă în această direcţie. Cel mai important, nu vedem implementarea obligatorie a dialogului dintre părţile conflictului – Kiev, Doneţk şi Lugansk”, a mai declarat el ziarului Izvestia.