Kellogg consideră "corecte" îngrijorările Rusiei cu privire la extinderea NATO / Cere Ucrainei să continue discuţiile de pace
focus
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Rusia şi Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorările Rusiei cu privire la extinderea NATO spre est sunt „corecte”, transmite Kyiv Post.
Ca parte a condiţiilor sale declarate pentru încheierea războiului din Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin ar fi cerut garanţii scrise din partea ţărilor occidentale că NATO nu se va extinde şi mai mult spre est.
Moscova a susţinut mult timp că dorinţa Ucrainei de a adera la NATO ar fi fost unul dintre principalele motive din spatele deciziei sale de a lansa invazia pe scară largă.
Cu toate acestea, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014 - într-un moment în care Ucraina avea puţine şanse realiste de a adera la alianţa Nord-Atlantică prea curând.
„Aceasta este o îngrijorare corectă”, a declarat Kellogg într-un interviu acordat la ABC News când a fost întrebat dacă preşedintele Trump se va angaja să oprească extinderea NATO.
„Am spus de multe ori că aderarea Ucrainei la NATO nu este pe masă”, a mai spus Kellogg.
El a adăugat că cel puţin patru [din 32] alte ţări NATO împărtăşesc, de asemenea, acest punct de vedere.
Kellogg a îndemnat, de asemenea, Ucraina să continue discuţiile de pace cu Rusia, chiar dacă Moscova nu furnizează propunerea sa de încetare a focului înainte de următoarea rundă de negocieri, programată pentru 2 iunie la Istanbul - o condiţie pe care Kievul o consideră esenţială pentru a decide dacă să treacă la următoarea rundă de discuţii.
Nici Statele Unite, nici Ucraina nu au văzut încă memorandumul Rusiei.
„Şi am vorbit şi cu principalul lor [ucrainean] negociator, Rustem Umerov, şi nici el nu văzuse [memorandumul]. L-am avertizat – nu spune lucruri de genul acesta, dacă nu te prezinţi – ştii, parte din viaţă este să te prezinţi – trebuie să arăţi că eşti serios [în privinţa unei încetări a focului şi a încheierii războiului]”, a declarat Kellogg.
El a confirmat, de asemenea, ca la reuniunea de la Istanbul vor participa consilieri de securitate din Germania, Franţa şi Regatul Unit.
Aceste ţări au ajutat Ucraina să elaboreze propunerea sa în 22 de puncte în timpul reuniunilor anterioare de la Londra şi Paris. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceşti oficiali europeni vor participa direct la discuţii.
Delegaţiile rusă şi ucraineană s-au întâlnit în Turcia la 16 mai, ceea ce a dus la un schimb de prizonieri 1.000 pentru 1.000, dar nu a dus la o încetare a focului sau la alte evoluţii substanţiale. Ambele părţi au convenit să lucreze la un memorandum pentru a aborda „cauzele profunde” ale războiului.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că Rusia este pregătită să prezinte memorandumul său la următoarea rundă de discuţii din 2 iunie. Dar Ucraina insistă să primească documentul în avans pentru a avea timp să îşi pregătească răspunsul.
"Cuvintele nu funcţionează cu Moscova. Nici măcar aşa-numitul 'memorandum', pe care l-au promis şi pe care se presupune că l-au pregătit timp de peste o săptămână", a declarat Zelenski în discursul său de joi seara către naţiune.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat că discuţiile „trebuie să dea rezultate”, iar pentru aceasta, Kievul trebuie să înţeleagă din timp poziţia Rusiei. Ucraina afirmă că a împărtăşit deja poziţia sa cu Moscova.
