Kasparov şi Hodorkovsk ies cu noi declaraţii: Nu vă temeţi de dispariţia lui Putin

Regimul preşedintelui rus Vladimir Putin îşi trăieşte ultimele zile. Valul istoriei se întoarce şi totul, de la progresele Ucrainei pe câmpul de luptă până la unitatea şi hotărârea durabilă a Occidentului în faţa agresiunii lui Putin, indică faptul că 2023 va fi un an decisiv. Dacă Occidentul se menţine ferm, regimul lui Putin se va prăbuşi probabil în viitorul apropiat, afirmă Garry Kasparov şi Mihail Hodorkovski, coautorii unui articol publicat de Foreign Affairs.

Kasparov, fost campion mondial de şah şi militant împotriva regimului Putin, şi omul de afaceri rus aflat în exil Mihail Hodorkovski subliniază că, în ciuda acestei situaţii, unii dintre partenerii cheie ai Ucrainei continuă să se împotrivească furnizării către Kiev a armelor de care are nevoie pentru a da lovitura de graţie.

Potrivit celor doi, administraţia preşedintelui american Joe Biden, în special, pare să se teamă de haosul care ar putea însoţi o înfrângere decisivă a Kremlinului. Aceasta a refuzat să trimită tancurile, sistemele de rachete cu rază lungă de acţiune şi dronele care ar permite forţelor ucrainene să se lupte cu atacatorii lor, să-şi recupereze teritoriul şi să pună capăt războiului.

Cei doi reprezentanţi de seamă ai opoziţiei în Rusia susţin că sfârşitul dominaţiei tiranice a lui Putin va schimba într-adevăr radical Rusia (şi restul lumii) - dar nu în modul în care crede Casa Albă.

Ce spun Kasparov şi Hodorkovski

Pentru a ajunge acolo va fi nevoie de timp. În termen de doi ani de la dizolvarea regimului Putin, ruşii ar urma să aleagă o adunare constituantă care să adopte o nouă constituţie şi să stabilească un nou sistem de organisme regionale. Dar, pe termen scurt, înainte ca această adunare să poată fi instalată, ar fi nevoie de un consiliu de stat de tranziţie cu puteri legislative pentru a supraveghea un guvern tehnocrat temporar. Nucleul acestuia ar fi compus din ruşi fideli statului de drept, cei care au denunţat public războiul lui Putin şi regimul său ilegitim. Cei mai mulţi au fost forţaţi să plece în exil, unde am fost liberi să ne organizăm şi să creăm o societate civilă virtuală în absenţă. Astfel de pregătiri ne vor permite să acţionăm rapid şi să lucrăm cu puterile occidentale, de a căror cooperare noul guvern rus va avea nevoie pentru a stabiliza economia.

Imediat după ce va prelua puterea, Consiliul de Stat va încheia un acord de pace cu Ucraina, recunoscând graniţele ţării din 1991 şi compensând-o în mod echitabil pentru daunele provocate de războiul lui Putin. De asemenea, consiliul de stat ar respinge în mod oficial politicile imperiale ale regimului Putin, atât în interiorul Rusiei, cât şi în străinătate, inclusiv prin încetarea oricărui sprijin formal şi informal pentru entităţile pro-ruse din ţările fostei Uniuni Sovietice. Şi ar pune capăt confruntării de lungă durată a Rusiei cu Occidentul, trecând în schimb la o politică externă bazată pe pace, parteneriat şi integrare în instituţiile euro-atlantice.

Pe frontul intern, Consiliul de Stat ar începe să demilitarizeze Rusia, reducând dimensiunea forţelor armate şi, implicit, costul întreţinerii acestora. De asemenea, ar urma să dizolve organele statului poliţienesc al lui Putin, inclusiv Serviciul Federal de Securitate şi Centrul pentru Combaterea Extremismului, care au un caracter represiv, şi să abroge toate legile represive adoptate în timpul guvernării lui Putin. Toţi deţinuţii politic ar fi eliberaţi şi reabilitaţi complet, iar un program mai amplu de amnistie ar fi adoptat pentru a reduce numărul total de deţinuţi din Rusia.

La nivel federal, consiliul de stat ar urmări lustraţia, desfăşurând anchete transparente şi amănunţite ale foştilor oficiali pentru a-i descalifica pe cei responsabili de abuzurile regimului anterior. În plus, ar lichida toate partidele politice şi organizaţiile publice care au sprijinit invazia rusă în Ucraina, pentru ca acestea să nu poată interfera cu construcţia noii Rusii. În acelaşi timp, consiliul ar liberaliza legile electorale, ar simplifica procesul de înregistrare a partidelor politice şi ar elimina restricţiile din epoca Putin privind mitingurile, grevele şi demonstraţiile.

Consiliul de stat ar începe, de asemenea, procesul de descentralizare a ţării, transferând regiunilor puteri ample, inclusiv în domeniul bugetar. Astfel de reforme ar slăbi centrul imperial atotputernic al Rusiei: dacă guvernul federal nu deţine controlul total asupra finanţelor statului, atunci nu va avea mijloacele necesare pentru a desfăşura aventuri militare.

În cele din urmă, consiliul s-ar asigura că vor fi traşi la răspundere criminalii de război şi oficialii de rang înalt din regimul Putin. Cei responsabili pentru cele mai grave crime de război ar fi judecaţi de un tribunal internaţional, iar Rusia îi va judeca pe restul. Pentru a face acest lucru, ar trebui să traseze o linie clară între criminalii de război şi foştii agenţi ai regimului - oferind diverse forme de compromis cu aceştia din urmă pentru a asigura mai bine o tranziţie paşnică.

Acesta este un moment decisiv pentru Ucraina. Biden poate schimba situaţia în favoarea Kievului dacă îşi susţine declaraţiile de sprijin prin livrarea de tancuri şi armament cu rază lungă de acţiune. De asemenea, el poate grăbi dispariţia regimului Putin, deschizând posibilitatea unui viitor democratic pentru Rusia şi demonstrând lumii nebunia unei agresiuni militare. Statele Unite nu pot lăsa temerile lor să stea în calea speranţelor Ucrainei.