Judecătorii au cerut CSAT-ului să verifice dacă în justiţie există ofiţeri acoperiţi (Video)

În urma declaraţiilor fostului preşedinte Băsescu, care a afirmat că în justiţie există în continuare ofiţeri acoperiţi, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut în urmă cu două săptămâni CSAT-ului să verifice toate declaraţiile pe proprie răspundere date de magistraţi pe această temă, a declarat vineri, Dana Gârbovan, Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), la forumul anual de dezbateri europene Eurosfat 2015.

"Legea 303/2004 a instituit o interdicţie a judecătorilor şi procurorilor de a fi ofiţeri acoperiţi, colaboratori, informatori ai serviciilor secrete etc. Nu doar că noi aveam o interdicţie generală, la nivel constituţional pe interdicţii şi incompatibilităţi cu orice altă funcţie publică sau privată, dar, la acel moment, s-a simţit nevoia ca această incompatiblitate să fie prevăzută în mod expres în statutul magistraţilor.

În plus, în fiecare an, orice magistrat dă o declaraţie pe propria răspundere, sub sancţiunea angajării răspunderi penale, că nu este ofiţer acoperit. Mai mult decât atât exista şi un mecanism de control creat la acea vreme şi anume Consiliul Suprem de Apărare a Ţării trebuie să verifice veridicitatea acestor declaraţii", a explicat Dana Gârbovan.

Adăugând că pentru ea, ca judecător, declaraţia fostului preşedinte conform căruia ofiţeri acoperiţi continuă să activeze în justiţie a fost zguduitoare, Gârbovan a precizat că în urmă cu două săptămâni, CSM a cerut CSAT-ului să clarifice situaţia.

"Pornind de la declaraţia dată de Traian Băsescu, care, a fost şi şef al CSAT, am cerut CSM să ceară acestui organism verificarea tuturor declaraţiilor date de magistraţi. Consiliul Superior a înaintat în urmă cu două săptămâni o astfel de cerere către CSAT şi urmărim foarte atenţi finalizarea acestui demers. Nu cred că un răspuns de genul "nu există ofiţeri acoperiţi în justiţie pentru că legea interzice serviciilor secrete să-i racoleze " este un răspuns mulţumitor. Ne interesează să se verifice veridicitatea declaraţiilor." a precizat preşedinţa UNJR.

Gârbovan a mai reamintit că afirmaţiile lui Băsescu au fost escaladate de interviul acordat de gen. SRI Dumitru Dumbravă site-ului juridice.ro, interviu în care generalul explică "în termeni specifici" serviciilor sprijinul pe care SRI îl dă în lupta împotriva corupţiei.

"Cred că este unanim acceptat că SRI a avut un rol important în sprijinirea DNA, însă limitele în care SRI se poate implica sunt date tot de lege, iar legea ne spune că acesta constă în sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională. Cercetarea penală se finalizează odată cu trimiterea inculpatului în judecată, odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, când urmează o altă etapa a procesului penal", a declarat Gârbovan.

Magistratul a subliniat că în interviul devenit unul din subiectele majore în presă, Dumbravă a explicat însă că, iniţial, implicarea SRI în Justiţie s-a făcut prin acordarea unui sprijin, dar ulterior "s-a făcut un salt" iar implicarea serviciului se face pe durata întregului proces judiciar, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.

"Această declaraţie stârneşte îngrijorarea, pentru că nu poţi să nu te întrebi în ce constă această implicare, ce fel de operaţiuni face SRI în acest câmp tactic al justiţiei, care sunt garanţiile că nu afectează procesul judiciar etc.", a declarat Gârbovan precizând că UNJR a adresat o cerere către CSM de apărare a independenţei justiţiei şi, în paralel, a cerut şi Comisiei de control a SRI din Parlament să facă verificări privind implicarea SRI în actul de justiţie

Un alt aspect important al problemei este conformitatea hotărârilor CSAT cu legea, a mai subliniat magistratul.

"Ni se spune că această implicare a SRI este în limitele legii. În limitele legii are însă un conţinut foarte larg, până la urmă. Dacă eu mă refer la lege, mă refer la legea 51, la Codul de procedură Penală, la legea privind securitatea naţională. Însă există şi un alt tip de legi, care sunt hotărârile CSAT-lui şi eu cred că acesta este marele risc, şi acest lucru, care ar trebui verificat, este conformitatea hotărârilor CSAT cu legea", a subliniat Gârbovan.

"Chestiunea cea mai importantă este însă încrederea. Fără încredere, nici justiţia nici SRI nu pot funcţiona ori încrederea cetăţeanului în aceste instituţii fundamentale vine din responsabilitatea, din răspunderea acestora şi din existenţa unor mecanisme de control. Dacă nu avem aceste mecanisme, dacă nu putem fi siguri că niciuna din cele două instituţii nu îşi depăşeşte limitele în care acţionează, că la un moment dat se suprapun în mod nefiresc pentru un stat de drept, avem o mare problemă", a concluzionat Gârbovan.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.