Statul de drept, MCV şi derapajele României

În cadrul celei de-a doua ediţii a Eurosfat, forumul anual dedicat dezbaterilor pe teme europene, organizat de Europuls în colaborare cu fundaţiile Konrad Adenauer şi Friedrich Ebert la Palatul Parlamentului, patru candidaţi la europarlamentare au discutat despre instrumentele la nivel european de protejare a democraţiei şi a statului de drept şi despre problemele României. Percepţiile politicienilor în legătură cu evenimentele din vara anului 2012 rămân foarte diferite.

Cătălin Ivan, eurodeputat şi secretar general al PSD, a susţinut că MCV este un mecanism util pentru justiţia din România, dar ”a fost mai mult un mecanism de verificare, şi mai puţin de cooperare”. În opinia sa, acest mecanism trebuie păstrat dar trebuie să se schimbe modul în care instituţiile româneşti colaborează cu cele europene în această privinţă.

Ivan consideră că MCV-ul ar trebui să se aplice tuturor statelor membre, indiferent dacă sunt membri vechi sau noi ai UE, ”nu să fie discriminatoriu aşa cum a fost în cazul României şi Bulgariei”.

În schimb, europarlamentarul PDL Monica Macovei a afirmat că ”MCV nu este discriminatoriu şi a păstrat instituţiile care au făcut reforma justiţiei. Fără MCV, azi nu existau ANI; DNA, anchetele anticorupţie şi baronii trimişi în judecată”.

Pe altă poziţie s-a situat europarlamentarul PNL Norica Nicolai care a vorbit despre o ”perpetuă reformă a Justiţiei în România, care nu s-a realizat”. În opinia ei, MCV a creat o vulnerabilitate în plan politic României, în sensul că sub acest pretext ţara noastră şi Bulgaria n-au fost primite în spaţiul Schengen. Reprezentanta PNL a mai criticat pe ”cei care au cerut suspendarea fondurilor europene pentru România ca urmare a Marţii Negre”.

La rândul său, reprezentantul PMP Cristian Preda a susţinut că mecanismul de cooperare şi verificare ”a fost foarte util pentru România” şi că este nevoie de mecanisme de sancţionare a derapajelor statelor membre de la statul de drept. În opinia sa, criteriile de la Copenhaga trebuie să fie respectate şi după aderare.

Un procuror european

O altă problemă dezbătută de candidaţii la PE a fost cea a introducerii instituţiei Procurorului general european. Cătălin Ivan a afirmat că banii europeni sunt risipiţi de foarte multe ori şi că trebuie întărită capacitatea UE de a lupta împotriva fraudei, dar şi-a declinat competenţa în privinţa instituţiei Procurorului General. El a mai deplâns faptul că România plăteşte prea mulţi bani cu titlul de contribuţie la UE.

În replică, Monica Macovei a arătat că ”România plăteşte din 2007 contribuţia totală 1% din PIB la bugetul UE, în timp ce alte state plătesc proporţional cu fondurile absorbite de la UE, pentru că guvernul condus de Adrian Năstase a negociat prost”.

Pe de altă parte, europarlamentarul PDL a pledat pentru înfiinţarea instituţiei Procurorului european, prevăzută de Tratatul de la Lisabona. Ea a reamintit că această idee a fost respinsă de Camera Deputaţilor şi Comisia de afaceri europene, condusă la acea vreme de liberalul Relu Fenechiu, aflat în prezent la închisoare. Miza introducerii unui Parchet european este ca fraudele cu fonduri europene să nu mai fie cercetate doar de către procurorii naţionali, ci şi de către procurori europeni, independenţi.

Macovei a arătat că Oficiul european de luptă anti-fraudă (OLAF) face în prezent doar investigaţii administrative şi trimite rezultatele autorităţilor naţionale, care continuă sau nu procesul în instanţă. ”Procurorul European va duce o anchetă penală până la capăt şi va lucra pe cazuri de fraudă transfrontalieră, trimiţând în judecată vinovaţii la instanţa din statul membru”, a explicat europarlamentarul. În opinia ei, nu este suficient ca vinovaţii pentru deturnarea de fonduri să fie trimişi la închisoare, ci trebuie să li se confişte banii.

Pe aceeaşi linie, Cristian Preda a arătat că în România o Cameră a Parlamentului a fost pentru, iar una împotriva introducerii acestei noi instituţii europene, iar totul va depinde de poziţia statelor membre în Consiliu, dacă acestea vor fi de acord. Preda a mai observat că Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca deja au cerut opt-ouţ-uri în acest sens.

În privinţa sancţiunilor pentru statele care comit derapaje de la statul de drept, Preda a pledat pentru soluţia tăierii fondurilor europene şi stabilirea la nivelul Comisiei Europene a unui calendar foarte precis şi a unui termen scurt pentru aplicarea acestei sancţiuni. Europarlamentarul PMP a mai criticat faptul că ”actuala majoritate guvernamentală este foarte tolerantă cu corupţia”.

”MCV nu este discriminatoriu şi a păstrat instituţiile care au făcut reforma justiţiei. Fără MCV, azi nu existau ANI,DNA, anchetele anticorupţie şi baronii trimişi în judecată.” - Monica Macovei

Criza politică din 2012

Subiectul care a încins cu adevărat dezbaterea a fost legat de atacurile la statul de drept din vara lui 2012 din România, care au trezit multe reacţii la nivel european.

Cătălin Ivan a căutat să minimizeze derapajele guvernării USL; sesizate de oficialii europeni, susţinând că CE a fost partizană. ”Contează modul în care Comisia îşi culege datele din statele membre. Când guvernul are culoarea politică a Comisiei e mult mai uşor, dacă guvernul e de altă culoare politică e mai criticat”.

Monica Macovei în schimb a spus tranşant că ”ce s-a întâmplat în vara lui 2012 a fost o lovitură dată statului de drept. Iar Comisia Europeană ia poziţii faţă de fapte reale, nu faţă de opinii”. Ea a definit statul de drept ca ”egalitate pentru toţi în faţa legii, bogaţi sau săraci, politicieni sau non-politicieni şi neschimbarea regulilor în timpul jocului”.

Mai mult, europarlamentarul a arătat că derapajele din vara lui 2012 n-au fost un eveniment izolat. ”A fost Marţea neagră, cu modificarea Codurilor pentru a-i scoate pe parlamentari de sub incidenţa legii în privinţa conflictului de interese. Parlamentarii PSD şi PNL au vrut să treacă şi legile graţierii şi amnistiei pentru a-şi salva prietenii politici cu probleme în justiţie”, a explicat Macovei. Ea a mai reamintit declaraţia preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care cerea public desfiinţarea DNA care-l ancheta.

Pe de altă parte, europarlamentarul PDL a criticat referirile premierului Victor Ponta la dosarele Dragnea şi Năstase -”dosare politice” ca fiind ingerinţe grave în justiţie. ”Menţinerea unor miniştri cu dosare penale în guvern, precum Dragnea, arată că PSD continuă pe aceeaşi linie a încălcării statului de drept. Au spus-o foarte clar că scopul lor este să nu fie anchetaţi şi arestaţi corupţii”, a concluzionat Macovei.

În schimb, Norica Nicolai a susţinut că măsurile luate de USL în vara lui 2012, inclusiv suspendarea preşedintelui, au fost conforme cu Constituţia şi că ”politicianismul generat de apartenenţa la o familie politică sau alta creează vulnerabilităţi instituţionale”. În opinia sa, Comisia Europeană a mers prea departe în implicarea sa în criza politică din România.

Cristian Preda însă a ţinut să arate că CE a luat poziţii la fel de ferme şi faţă de derapajele lui Orban în Ungaria sau ale Franţei în privinţa tratamentului aplicat romilor, nu doar faţă de România.

În finalul dezbaterii, în cadrul sesiunii de întrebări, Marina Ştefan de la ”Asociaţia România Fără Ei” a adresat celor patru candidaţi la europarlamentare întrebări legate de poziţia lor faţă de refuzul autorităţilor locale de a admite instrumentele democratice ale cetăţenilor din Pungeşti şi alte localităţi care se opun exploatării gazelor de şist.

În acest context, Cristian Preda a declarat că este pentru ”exploatarea cât mai urgentă a gazelor de şist, în ciuda celor care se opun via Moscova”. Norica Nicolai a susţinut că PNL a fost constant împotriva exploatării gazelor de şist şi a celei de la Roşia Montană ”pentru că vor fi pierderi pe toată linia, pentru cetăţeni şi pentru mediu”. Monica Macovei s-a declarat împotriva exploatării de la Roşia Montană şi a criticat ipocrizia PSD care a mers în campania electorală pe interzicerea acestor proiecte şi odată ajunsă la guvernare a făcut invers.