Război total în Justiţie. CSM, acuzat de judecători că face abuzuri fără precedent

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România au chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii pentru a anula hotărârea prin care s-a declanşat procedura de alegere pentru numai şase membri ai Consiliului, fiind omise posturile altor opt membri ai CSM, se arată într-un comunicat remis miercuri de UNJR.

Conform Constituţiei, mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani, iar toţi membrii actualului plen trebuie să îşi încheie mandatul la data de 6 ianuarie 2017.

Printr-o hotărâre a Senatului, însă, transpusă prin hotărârea plenului CSM din 29 martie, s-au modificat hotărârile iniţiale prin care toţi membrii au fost validaţi până la data de 6 ianuarie 2017, astfel încât 8 dintre cei 14 membri magistraţi aleşi îşi vor continua mandatele şi după data respectivă.

În cadrul acestei acţiuni, judecătorii au solicitat şi sesizarea Curţii Constituţionale, pentru ca aceasta să declare neconstituţionale două articole din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care respectivele texte de lege se interpretează în sensul că mandatul membrilor CSM este de 6 ani calculat individual, şi nu ca mandat al Consiliului.

"Trecerea de la alegeri unice, colective, la alegeri individuale, ar duce la situaţia halucinantă în care magistraţii din România ar ţine-o în campanii interne şi alegeri continue. O astfel de situaţie ar perturba întregul sistem de justiţie, cu consecinţe negative directe asupra cetăţenilor", a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

La rândul său, Dragoş Călin, co-preşedinte al Forumului Judecătorilor, a subliniat că această decizie a Senatului, ca mandatele membrilor CSM să fie individuale, "va conduce la împiedicarea CSM să funcţioneze în parametrii săi constituţionali, constituindu-se un blocaj ce se poate califica drept un conflict juridic de natură constituţională".

Asociaţiile semnatare au arătat că toţi membrii CSM, indiferent de data alegerii lor, au fost validaţi iniţial de către Senat pentru un mandat a cărui dată de expirare a fost stabilită ca fiind 6 ianuarie 2017, adică aceeaşi dată la care urmează să expire mandatele primilor membri CSM validaţi de Senat.

"Ulterior, în mod ascuns şi lipsit de transparenţă, în perioada ce precedă declanşarea alegerilor pentru noii membri, actualul CSM a adresat o scrisoare Senatului prin care a solicitat modificarea datei de expirarea a mandatului unor membri ai Consiliului. Ca atare, prin hotărârea nr. 28 din 7 martie 2016, Senatul României a dispus modificarea hotărârilor iniţiale de validare, în sensul că fiecare membru al CSM a fost validat pe un mandat întreg de 6 ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalţi membri", se arată în comunicatul citat.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/29.03.2016, a cărei revocare a fost solicitată de asociaţiile judecătorilor, s-a dispus declanşarea procedurii de alegere pentru numai 6 membri ai CSM, fiind omise posturile a 8 membri ai CSM.

În acţiunea depusă, judecătorii au susţinut că hotărârea CSM a fost luată fără a exista o decizie a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la iniţierea procedurii de "rectificare" prin scrisoarea adresată Senatului, că modificarea de către Senat a vizat o hotărâre care deja intrase în circuitul civil şi ca acesta a fost dată cu încălcarea principiului transparenţei decizionale şi, pe fond, cu încălcarea prevederilor legale şi constituţionale.

"Pentru a-şi exercita rolul de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziţii exprese, cu rang constituţional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituţiei şi a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului", se arată în acţiunea depusă de judecători.

CSM are atribuţia exclusivă asupra carierei magistraţilor, aşadar implicit "atribuţia de a veghea asupra legalităţii alegerii membrilor săi şi asupra duratei mandatului acestora, excluzând posibilitatea de a transfera Senatului decizia asupra acestor aspecte".

"Cu atât mai grav, a lăsa posibilitatea Senatului de a-şi revizui intempestiv o practică de lungă durată, consecventă, în stabilirea limitei la mandatul întregului Consiliu al Magistraturii, constituie o ingerinţă gravă, putând fi afectată fundamental funcţionarea sa", motivează judecătorii în acţiune.

CSM este, conform Constituţiei, un organ colectiv ce are rolul de "garant al independenţei justiţiei". Operaţiunea de constituire a sa este unică, specifică unui organ unitar, "durata de 6 ani a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind indisolubil legată de funcţionarea CSM ca un întreg, restul de mandat al celor opt membri în cauză fiind exclusiv un rest, iar nu un mandat întreg", s-a mai argumentat în acţiunea depusă de judecători.

"Prin această interpretare şi aplicare a legii se nesocoteşte inclusiv recomandarea Comisiei de la Veneţia ca membrii Consiliului să fie aleşi de magistraţii înşişi, la intervalul prevăzut de Constituţia României pentru constituirea noului Consiliu, pentru a asigura legitimitatea democratică a acestuia. De altfel, Comisia de la Veneţia a făcut referire la alegerile simultane pentru CSM şi pentru Parlament, privind Consiliul ca pe un organism unitar, având un mandat colectiv, cu alegeri unitare. Întrucât se porneşte de la ipoteza alegerilor simultane, este logic că niciodată nu s-a închipuit ipoteza a 14 sesiuni de alegeri diferite", a explicat Dragoş Călin.

"Practic, prin această hotărâre CSM a decis ca, de acum înainte, nu vom mai avea un «nou» Consiliu al Magistraturii niciodată, ci acesta va funcţiona într-o continuă modificare de membri, într-un du-te vino perpetuu. Este evident că, în acest mod, Consiliul nu îşi va mai putea îndeplini rolul fundamental de a garanta independenţa justiţiei. CSM va fi ocupat cu organizarea de alegeri practic permanent, iar activitatea magistraţilor va fi şi ea bulversată de candidaturi, campanii si alegeri multiple.

Rezultatul va fi un consum extraordinar de resurse materiale, de timp şi energie pentru a obţine un Consiliul ce nu va mai funcţiona omogen, nu va mai avea continuitate şi nici eficientă. Pe scurt, CSM a încălcat litera şi spiritul legii pentru a proteja interesele personale ale unor membri actuali, sacrificând într-un mod cinic rolul acestei instituţii fundamentale pentru statul de drept, în garantarea independenţei justiţiei ca parte integrantă din dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil", a atras atenţia Dana Gîrbovan.