”Jocul banilor”, în Oltenia

Interviu cu Dr. Radu Gabriel Dumitrescu

La începutul acestui an, mai precis la 5 ianuarie, în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, a fost descoperit un bogat tezaur, cu 1.471 de monede de argint, care actualmente se află la Muzeul Olteniei, din Craiova, spre a fi evaluate. Specialiştii instituţiei spun că acesta este al treilea tezaur din vremea domniei lui Mihai Viteazul, identificat pe teritoriul Olteniei. Comoara a fost găsită pe un teren arabil din Bulzeşti, la o adâncime de 50 cm, într-un sac de pânză.

Am profitat de acest frumos eveniment şi i-am solicitat un interviu Dr. Radu Gabriel Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei, pentru a afla mai multe despre numismatică. Domnia sa este licenţiat al Facultăţii de Istorie – Filosofie – Geografie, secţia Istorie, a Universităţii din Craiova, specialist în istoria medie şi modernă a României, numismatică, medalistică şi istoria artei. Este autor şi coautor al mai multor studii în aceste domenii, publicate în volume şi în reviste de specialitate.

Radu Gabriel Dumitrescu a obţinut titlul de doctor cu prilejul susţinerii publice a tezei ”Portretele personalităţilor politice în colecţiile de stampe din România (până în anul 1918)”. Iată ce am aflat, graţie bunăvoinţei domniei sale, despre numismatică, în general, şi despre comorile Olteniei, în special:

Numismatica este definită de cele mai multe ori ca o „ştiinţă auxiliară a istoriei”. Sunteţi de acord cu termenul de „auxiliară”?

Într-o anumită măsură putem numi numismatica o ştiinţă auxiliară a istoriei, deoarece oferă „ajutor” ştiinţei istorice, prin clarificarea unor evenimente, a identificării unor personaje istorice. Exemplele sunt numeroase. Aş face referire în acest context la un tezaur care se află în patrimoniul Muzeului Olteniei, cel de la Dudaşul Schelei. Acesta oferă noi date cu privire la dispariţia lui Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân, ucis în urma luptelor cu turcii, probabil, în zona cetăţii Severinului în anul 1420. Acest tezaur conţine pe lângă monede şi două inele sigilare domneşti care au condus la concluzia că această descoperire numismatică ar aparţine voievodului valah.

Revenind la întrebarea dumneavoastră pot spune că numismatica a devenit treptat şi o ştiinţă de sine stătătoare, datorită complexităţi sale şi care s-a dezvoltat foarte mult în ultima jumătate de secol.

După ce criterii sunt organizate colecţiile de monede ale Muzeului Olteniei?

Organizarea colecţiilor numismatice ale Muzeului Olteniei respectă criteriul cronologic, dar şi pe cel al materialului din care sunt realizate monedele.

Care sunt cele mai vechi monede din colecţiile muzeului şi unde au fost descoperite?

Cele mai vechi monede pe care le deţine Muzeul Olteniei datează din secolul al V-lea a. Chr. şi sunt didrahme emise de cetatea grecească Histria. Reprezintă achiziţii făcute la începutul secolului XX şi nu au loc de descoperire precizat.

Faceţi schimb de monede cu alte muzee?

Acest lucru nu este posibil conform legii. Monedele, ca de altfel orice tip de obiect de patrimoniu cultural, pot fi, în schimb, împrumutate altor muzee pentru vernisarea unor expoziţii temporare.

Cine a fost primul numismat important din Oltenia?

Printre primii numismaţi din Oltenia şi unul dintre cei mai mari specialişti pe care i-a avut România în ultimii 60 de ani a fost Octavian Iliescu. Acesta s-a născut la Craiova în anul 1919. Interesul său ştiinţific a acoperit întregul domeniu al numismaticii, de la cea greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică şi vest-europeană, islamică, până la cea modernă şi contemporană, ca şi arta medaliei, dar şi al unor domenii surori, cum ar fi heraldica şi sigilografia. Deşi are contribuţii esenţiale privind numismatica antică, Octavian Iliescu poate fi considerat ca adevăratul întemeietor al cercetărilor privind numismatica bizantină şi islamică în România, multe dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte şi sunt citate în marile sinteze occidentale. Octavian Iliescu a adus o contribuţie deosebită în domeniul său favorit, cel al numismaticii medievale româneşti (munteneşti, moldoveneşti şi dobrogene). În acest câmp vast al cercetării a continuat, a extins şi mai ales a modernizat studiile începute de Dimitrie A. Sturdza, Nicolae Docan şi Constantin Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigaţiile savanţilor europeni ai secolului al XX-lea.

Printre pasionaţii de numismatică, din Craiova, se află şi (foarte) tineri?

Din păcate numărul pasionaţilor de numismatică nu este unul foarte mare. Această pasiune nu este una accesibilă, fiind destul de costisitoare. Spun costisitoare pentru că implică resurse financiare peste medie, pentru a putea achiziţiona cataloage ştiinţifice, de licitaţii, plus sume de bani pentru creşterea colecţiilor numismatice proprii (aici mă refer la colecţionari). Există şi tineri pasionaţi de acest domeniu, însă numărul lor este restrâns.

Cum popularizaţi numismatica în rândurile publicului larg?

Muzeul Olteniei îşi face cunoscute colecţiile numismatice prin expoziţii temporare, cataloage de colecţie, dar şi prin sesiunile ştiinţifice la care participă specialişti în domeniu din întreaga ţară.

Care este procentul monedelor româneşti în totalul monedelor din Muzeul Olteniei?

Aproximativ 10 % din totalul monedelor pe care le deţine Muzeul Olteniei sunt emisiuni monetare ale Ţărilor Române sau ale României.

Ce credinţe populare mai există în Oltenia cu privire la comori?

Cea mai răspândită credinţă populară cu privire la comori este cea în care se vorbeşte despre „jocul banilor”, care are loc în noaptea de Înviere. De această credinţă străveche am auzit vorbindu-se în mai toate judeţele Olteniei, iar una din aceste poveşti s-a şi adeverit recent.

Această credinţă se păstrează şi în comuna Bulzeşti din judeţul Dolj, despre care am aflat de la un fost director al şcolii de acolo. Acesta cunoştea din anii 1950, de la bătrânii satului, că pe un deal din comună „joacă banii” în noaptea de Înviere, iar pe acest deal a fost descoperit un tezaur din vremea lui Mihai Viteazul la începutul acestui an. Coincidenţă sau nu, este posibil ca această credinţă să conţină şi un sâmbure de adevăr...