Comorile Olteniei
După ce, în echipa The Epoch Times România, am vizitat bogata şi superba Secţie de Etnografie a Muzeului Olteniei, bucurându-ne de explicaţiile competente ale şefului secţiei, dl Cornel Bălosu, şi ale dnei Gheorghiţa Ciungulescu, custode de sală, am mers apoi la Secţia de Ştiinţele Naturii. Acolo, am fost întâmpinaţi şi conduşi de dna Lila Gima şi dl Aurelian Popescu, muzeografi. În această secţie, care aparţine tot Muzeului Olteniei, am admirat, rând pe rând, toate exponatele, multe dintre ele celebre între specialişti, români şi străini.
Noua expoziţie a Secţiei de Ştiinţele Naturii, amenajată la etajul I, pe o suprafaţă de 528 mp, oferă vizitatorilor posibilitatea cunoaşterii ”Condiţiilor fizico-geografice”, ”ABC-ului ecologic”, ”Ecosistemelor, florei şi faunei Olteniei”, ”Conservării biodiversităţii şi protecţiei Naturii” şi a ”Expoziţiei de minerale şi roci”. Circuitul ecosistemelor Olteniei se încheie cu o peşteră artificială, unde vizitatorii se pot familiariza cu diverse feluri de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, horn elicoidal, baldachin, dom stalagmitic, orgă ş.a.
Prima dioramă, dedicată ecosistemelor acvatice şi terestre din Lunca Dunării, redă habitate specifice zonei inundabile a Dunării, cu specii caracteristice: mamifere – mistreţ, bizam, iepure de câmp, şacal; păsări acvatice – stârc alb, ciocănitoare, pescăruş, cormoran mare etc. şi păsări terestre – codalb, dumbrăveancă, cioară de semănătură ş.a. Sunt înfăţişate şi specii de reptile, amfibieni, moluşte şi insecte. În diorama reprezentând pădurea de zăvoi pot fi admirate specii de mamifere – familie de cerb lopătar, viezure, jder de copac etc.; păsări – ciocănitoare verde, gaiţă, familie de fazan, vânturel roşu ş.a., precum şi insecte specifice.
Zona de munte, tot în dioramă, înfăţişează habitatele specifice zonelor montană şi alpină din Munţii Parâng, unde se pot admira ursoaica şi doi pui, lupul, cocoşul de munte, ierunca, vulturul pleşuv sur, corbul, râsul şi capra neagră, apoi specii protejate de interes comunitar şi naţional – croitorul mare, rădaşca, mnemozina etc. – precum şi specii comune.
Patrimoniul acestei secţii s-a constituit între anii 1923 şi 2011 şi provine din: donaţii, achiziţii, transferuri, schimburi şi în special din colectările efectuate de către specialiştii Secţiei în cadrul cercetărilor întreprinse în Oltenia. Respectivul patrimoniu include peste 113.000 exemplare autohtone şi exotice, conservate în următoarele colecţii: de minerale şi roci, de paleontologie, de botanică, de moluşte, de insecte, de peşti, de amfibieni, de reptile, de păsări, de mamifere. Cu siguranţă, nici alţi vizitatori care vor trece prin Secţie nu vor fi dezamăgiţi, căci Oltenia a fost răsfăţată de Pronie cu o puzderie de comori naturale.
