Isărescu: Codul Fiscal propune o relaxare de tip şoc cu efecte profunde asupra economiei româneşti

Nu sunt împotriva reducerii impozitelor, ci împotriva di­mensiunii pachetului de reduceri fiscale inclus în noul Cod Fiscal, o rela­xa­re tip şoc, cu efecte profunde asupra economiei ro­mâ­neşti, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unui interviu acordat Revistei 22.

"Pa­che­tul celor şase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal, duce (după datele Mi­nister­u­lui de Finanţe, ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Eu­ro­pe­ne, ale FMI, ale BNR) la un deficit bugetar sub­stan­ţi­al mai mare şi la o schimbare semnificativă de direcţie – de la tendinţa de diminuare, la cea de creştere a de­fi­ci­tu­lui şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creştere se adaugă şi refinanţarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiţii in­ter­ne şi internaţionale semnificativ schimbate.

Este obli­ga­ţia noas­tră să semnalăm problemele legate de fi­nan­ţa­rea da­toriei publice şi a deficitului şi să nu lăsăm să de­vi­nă do­mi­nantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din pre­zent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Sa nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a Ro­mâ­niei a crescut de la 15% la 40% din PIB. Par­la­men­tul trebuie să fie complet şi corect informat în legătură cu această situaţie", a precizat Mugur Isărescu.

Întrebat dacă această chestiune legată de finanţarea deficitului şi a datoriei publice în creş­te­re nu a fost discutată, guvernatorul a răspuns că nu a fost discutată cu BNR şi nici în Parlament, cu argumentul că se va analiza odată cu dezbaterea privind bugetul pe 2016.

"Credem că o asemenea abordare este gre­şită. Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm? Reducerile de ta­xe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanţe şi ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă ne­voi­le de refinanţare a datoriei publice scadente în anii ur­mă­tori. De unde vor fi luaţi aceşti bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică mă­su­ră, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti şi nu ştiu cât mai sunt dispuse să finanţeze, în condiţiile în care văd că li se pregătesc alte iniţiative le­gis­lative care le vor pune la plată! De la creditorii inter­na­ţionali?

Cu ei exact acum am răcit relaţiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe pieţele internaţionale? Ele aşteaptă semnalul de la instituţiile de resort (FMI, agen­ţii de rating) şi ne vor taxa mai mult, dacă relaţiile cu finanţatorii internaţionali rămân deraiate. Par­la­men­tul trebuie să aibă informaţii corecte şi complete despre toa­te aceste aspecte când va lua decizia suverană privind ni­velul taxelor din ţara noastră", a continuat Mugur Isărescu.

Dacă nu mai vrem să depindem de creditori trebuie să reducem deficitele şi datoria, nu să le majorăm

În opinia guvernatorului BNR, este interesul României să aibă relaţii normale cu creditorii săi pentru a se putea finanţa fluent şi cu cos­turi reduse.

"Dacă dorim să fim viteji şi să ne războim cu cre­ditorii noştri interni şi internaţionali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele şi datoria (nu să le ma­jo­răm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem chel­tu­ielile publice, inclusiv cele cu salariile şi pensile, să exportăm mai mult şi să ne reducem importurile. Eventual pu­tem să repetăm experienţa anilor ’80! Chiar vrem asta?", întreabă Isărescu.

România este o ţară de­bi­toare, se împrumută permanent, cel puţin pentru re­fi­nanţarea datoriei existente, a continuat şeful BNR, care constată "că nu se înţelege că, dacă reducem impozitele şi creştem deficitele şi datoriile publice, vom depinde şi mai mult de finanţarea externă."

"Dacă se analizează cu aten­ţie programele cu UE şi FMI aprobate în parlament – şi cu care prevederile din noul Cod Fiscal sunt în evident conflict –, ele propun o soluţie mult mai bună decât creş­terea datoriei publice: scăderea treptată a datoriei pu­bli­ce prin ţinerea sub control la nivel structural a de­fi­ci­te­lor bugetare, concomitent cu o creştere economică sus­te­na­bilă şi de durată, la nivelul potenţialului economiei ro­mâneşti.

Programele cu UE şi FMI propun reducerea trep­tată a dependenţei de finanţarea externă, pe când pro­pu­ne­rile din cadrul fiscal presupun creşterea acestei de­pen­denţe. Parlamentul trebuie să pună în concordanţă pre­ve­derile acordurilor cu UE şi FMI, devenite lege, cu pre­ve­de­rile Codului Fiscal şi să hotărască pe ce drum va mer­ge România în anii următori", a adăugat Isărescu.

BNR nu este împotriva Codului Fiscal. Problema sunt cele şase măsuri de re­duceri de taxe

"BNR nu este împotriva Codului Fiscal, vă rog să nu în­tăriţi această confuzie! Codul Fiscal este binevenit. Noi atra­gem atenţia asupra pachetului celor şase măsuri de re­duceri de taxe, unele încorporate în Cod în ultimele zi­le de dezbateri în Parlament. Eu, ca mulţi alţii, am aflat că toate cele şase măsuri de o asemenea amploare se vor aplica, la grămadă, de la 1 ianuarie 2016, abia după ce Co­dul a fost aprobat. De asemenea, ne-a surprins că o instituţie a statului român ce are prin lege mandatul de a se pro­nunţa în legătură cu politica fiscal-bugetară (şi mă re­fer la Consiliul Fiscal), deşi şi-a exprimat din timp po­zi­ţia critică, nu a fost luată în considerare în dezbatere."

Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în una­nimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB.

"Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agri­cu­l­tu­ră. Asupra acestui pachet amplu de reduceri de taxe şi ve­nituri bugetare şi a calendarului de implementare - toate măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie – CA al BNR i-a man­datat în unanimitate pe guvernator şi pe alţi membri CA al BNR să prezinte public rezervele noastre serioase pri­vind oportunitatea lui ca pachet, întrucât deficitele re­zultate din introducerea concomitentă a celor şase mă­suri începând cu 1 ianuarie 2016 vor schimba direcţia de dezvoltare a României, vor afecta macrostabilitatea şi, pe această cale, condiţiile de finanţare nu numai a bu­ge­tu­lui, ci a întregii economii româneşti", a explicat Isărescu.

Deşi afirma că nici el şi nici BNR nu sunt împotriva Codului, Isărescu a subliniat că are rezerve serioase privind aprobarea concomitentă a celor şase reduceri de taxe, din cauza impactului lor asupra macrostabilităţii, a stabilităţii financiare şi, în ultimă instanţă, asupra stabilităţii preţurilor.

"Nu sunt împotriva reducerii impozitelor, ci împotriva di­mensiunii acestui pachet de reduceri fiscale. Este o rela­xa­re tip şoc, cu efecte profunde asupra economiei ro­mâ­neşti. Parlamentul trebuie informat complet şi corect asu­pra acestor efecte. Relaxarea fiscală se judecă în funcţie de componentele ei, de faza ciclului economic când este aplicată, de momentul în care este introdusă", a subliniat Isărescu.

Este normal să ne dorim o relaxare fiscală, dar, pentru asta "nu e suficient să avem doar reduceri de im­po­zi­te, ci avem nevoie de reforme structurale, care să ducă la o distribuţie echilibrată a poverii fiscale".

Citiţi articolul integral aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.