Iranul sărbătoreşte, Israelul ameninţă, SUA este la mijloc

Vestea încheierii cu succes a negocierilor nucleare preliminare între Iran şi cele şase puteri mondiale s-a răspândit prin capitala iraniană Teheran devreme duminică dimineaţa, iar reacţiile au fost extrem de pozitive. Note de felicitare au inundat internetul. De partea cealaltă, Israelul şi-a exprimat profunda nemulţumire pentru semnarea acestui acord pe care l-a numit o „greşeală istorică”. Între timp SUA, un vechi aliat al Israelului, se află la mijloc.

"Felicitări. Cu Iran înapoi în scenă se va crea un tsunami diplomatic şi economic", preciza un tweet popular care a debutat în limba engleză. Chiar şi iranienii din străinătate şi-au exprimat felicitările. "Un deceniu întunecat tocmai s-a încheiat în seara asta la Geneva. O nouă eră tocmai a început pentru Iran", a scris pe Twitter moderatoarea TV americană de origine iraniană, Negar Mortazavi.

Nu doar perspectiva sancţiunilor reduse i-a făcut pe iranieni să sărbătorească. Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian de Externe şi negociatorul nuclear principal, a postat pe Facebook la ora 4 dimineaţa ora Genevei, că Iranul a simţit că dreptul său de a îmbogăţi materialul nuclear a fost păstrat.

"Îmbogăţirea a fost recunoscută", scria el, cu toate că formularea exactă a acordului nu oferă în mod explicit recunoaşterea formală. A fost o abordare diplomatică asupra unui punct-cheie de mândrie pentru iranienii care au ameninţat că stopează negocierile în întregime. Câteva ore mai târziu, preşedintele iranian Hassan Rouhani a difuzat o declaraţie la televiziunea naţională potrivit căreia acordul "a recunoscut drepturile nucleare ale Iranului" iar discuţiile cu privire la un acord cuprinzător, de lungă durată "vor începe imediat".

"A fost o rundă dură de discuţii", a declarat Amir Mohebian, un analist politic cu sediul la Teheran, citat de Time. "Dar fiecare parte crede că a ieşit câştigătoare".

Iranienii au fost foarte fericiţi, nu în ultimul rând pentru că mulţi se temeau că dacă discuţiile ar fi eşuat totul s-ar fi putut sfârşi prin escaladarea ostilităţilor sau chiar război. În plus, sancţiunile au fost o povară foarte mare pentru economia ţării. Chiar dacă acordul temporar, care cere o limită cu privire la activităţile de îmbogăţire în schimbul eliberării a aproximativ 7 miliarde de dolari - fonduri iraniene îngheţate în conturi bancare străine, atenuează doar o fracţiune din pierderile economice anuale ale Iranului provocate de sancţiunile economice, iranienii sunt optimişti. "Categoric oamenii înţeleg că a fost greu, dar oamenii cred că rezultatele negocierilor au fost bune pentru Iran, pentru că acum avem posibilitatea să ne reconstruim interesele economice", susţine Mohebian.

Acordul deschide calea pentru negocieri mai ample cu privire la forma şi viitorul întregului program nuclear al Iranului. Aceste discuţii, al căror obiectiv va fi de a se asigura că programul nuclear al Iranului rămâne exclusiv de natură civilă, urmează să aibă loc în următoarele şase luni. Rezultatul acestor discuţii nu este deloc garantat şi sunt sigur că vor fi multe obstacole în faţă. Dar potrivit lui Mohebian, primul pas a fost cel mai greu.

"Cei 25 de ani de ostilităţi dintre Iran şi Statele Unite au fost o prăpastie de netrecut, dar cu aceste negocieri, am construit un pod", a declarat acesta. "Am rupt tabuul de a ne întâlni faţă în faţă".

În Iran, scepticii ar putea să nu fie fericiţi, dar ei sunt susceptibili să rămână supuşi. Nu ar fi avut loc niciun acord fără aprobarea Liderului Suprem iranian Ali Khamenei, care a declarat mai devreme că negociatorii sunt "copiii revoluţiei".

S-ar putea ca echipei secretarului de stat american John Kerry să nu-i meargă atât de bine în SUA, a declarat Mohebian. Retorica anti-Iran care a venit din Congresul american nu a trecut neobservată în Teheran. "Credem că situaţia pentru Obama şi Kerry este de fapt mult mai dificilă, deoarece Congresul va fi împotriva acestui acord, din cauza lobby-urilor arabe şi israeliene", susţine Mohebian.

Acordul este „o greşeală istorică”

În timp ce Uniunea Europeană şi Statele Unite au celebrat acordul, Israelul a criticat dur decizia.

"Ceea ce a fost încheiat la Geneva aseară nu este un acord istoric, este o greşeală istorică", a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu. "Nu a făcut lumea un loc mai sigur. Similar acordului cu Coreea de Nord din 2005, acest acord a făcut lumea un loc mult mai periculos".

"De ani de zile comunitatea internaţională a cerut ca Iranul să înceteze orice îmbogăţire a uraniului. Acum, pentru prima dată, comunitatea internaţională a fost de acord în mod oficial ca Iranul să-şi continue îmbogăţirea uraniului", a continuat acesta.

În schimb, Washington a declarat că prevederile din acord vor face ca Iranul să reprezinte o ameninţare mult mai mică la adresa Israelului.

"Credem cu tărie că, din cauza faptului că programul nuclear iranian este, de fapt, dat înapoi şi blocat în locuri critice, este mai bine pentru Israel, decât dacă ar fi continuat să meargă pe acel drum şi să se grăbească spre dezvoltarea unei arme nucleare", a declarat pentru CNN secretarul de stat american John Kerry.

Netanyahu nu împărtăşeşte această opinie a secretarului american.

Potrivit lui Netanyahu, acordul a determinat Iranul "să facă doar câţiva paşi pe care i-ar putea inversa cu uşurinţă în câteva săptămâni şi, în schimb, sancţiuni care au necesitat ani pentru a fi puse în aplicare vor fi uşurate".

"Acest prim pas ar putea fi foarte bine şi ultimul pas", a declarat acesta.

"Fără presiune continuă, ce stimulent are regimul iranian pentru a lua măsuri serioase referitor la dezmembrarea capacităţii sale de a crea arme nucleare?", întreabă premierul israelian.

Mark Regev, un purtător de cuvânt al lui Netanyahu, a declarat că relaxarea presiunii va elimina orice motivaţie pentru liderii Iranului de a lua decizii dificile.

Faptul că Statele Unite ale Americii, un aliat de nădejde al Israelului, a făcut un acord interimar cu Iranul a stârnit reacţii negative din partea parlamentarilor israelieni.

În încercarea de a calma spiritele, preşedintele american Barack Obama l-a sunat duminică pe Netanyahu pentru a discuta despre acord.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că Obama a ţinut să sublinieze un punct-cheie: Statele Unite ale Americii îşi menţin angajamentul de a se consulta îndeaproape cu Israelul de-a lungul negocierilor cu Iranul.

Cele aproximativ 30 de minute de conversaţie între cei doi lideri au fost o "discuţie utilă", potrivit lui Earnest.

"Preşedintele a subliniat că Statele Unite vor rămâne ferme în angajamentul nostru faţă de Israel, care are un motiv bun pentru a fi sceptic cu privire la intenţiile Iranului", reiese dintr-o declaraţie a Casei Albe care descria apelul telefonic.

Obama a subliniat, de asemenea, că Statele Unite şi Israelul au un obiectiv comun – să se asigure că Iranul nu obţine o armă nucleară.

"Este o uşurare (economică) foarte mică. Suntem convinşi că în următoarele câteva luni, vom fi cu adevărat capabili să testăm care sunt intenţiile Iranului", a declarat Kerry.

Acordul precizează că SUA va oferi între 6 şi 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea economică - doar o picătură în găleată, comparativ cu cele aproximativ 100 miliarde dolari care sunt inaccesibile Iranului din cauza sancţiunilor, a declarat Casa Albă.

Israelul îşi rezervă dreptul de intervenţie militară

"Dacă în cinci ani, o valiză nucleară explodează în New York sau la Madrid", a declarat Naftali Bennett, ministrul israelian al Comerţului şi Industriei, "aceasta va fi din cauza acordului care a fost semnat în această dimineaţă".

"Israelul nu poate participa la celebrarea internaţională, care se bazează pe înşelăciune iraniană şi auto-amăgirea lumii", a declarat Yuval Steinitz, ministru al Afacerilor Strategice şi de Informaţii responsabil pentru relaţiile internaţionale şi un membru al Knesset-ului.

Într-o declaraţie scrisă, el a menţionat că Israelul "nu este obligat de acest acord".

"Regimul din Iran este dedicat pentru a distruge Israelul, iar Israelul are dreptul şi obligaţia de a se apăra cu propriile sale forţe împotriva oricărei ameninţări", a declarat acesta. "Vreau să fac clar că Israelul nu va lăsa Iranul să dezvolte o capacitate militară nucleară".

Israelul a bombardat un şantier de construcţii al unui reactor în Irak în 1981.