Iranul blochează internetul, revoltele din Teheran decuplate de lumea din afară

Regimul iranian a blocat din nou accesul la internet luni, în efortul de a controla protestele în masă, după ce trupele Ayatollahului au doborât un avion civil şi au încercat să acopere crima timp de câteva zile.

Potrivit analiştilor de la Foundation for Defense of Democracies, versiunea în limba farsi a mesajului preşedintelui Trump de susţinere a poporului iranian a devenit, sâmbătă „cel mai apreciat tweet în limba persană din istoria Twitter”, ceea ce ar putea oferi o explicaţie pentru iniţiativa regimului de a intensifica oprirea internetului.

Luni, agenţiile care monitorizează comunicaţia pe internet au confirmat întreruperea internetului la universităţile unde studenţii manifestă împotriva doborârii zborului PS752 al Liniilor Aeriene Ucrainene.

Au fost observate întreruperi extinse, care coincideau cu demonstraţiile mari, iar Internetul mobil a fost aproape complet închis în unele zone. Începând de luni, întreruperile de pe Internet nu par să fie la fel de răspândite cum au fost la apogeul protestelor din noiembrie, declanşate de o creştere a preţurilor la benzină, care au fost înăbuşite în sânge de guvern.

Utilizatorii Instagram, una dintre puţinele platforme de socializare externe permise în Iran, au raportat blocaje, conturi şterse şi ştergerea postărilor încă de când SUA a omorât liderul Forţelor Quds, gen. Qassem Soleimani.

Reprezentanţii guvernului iranian au acuzat platforma Instagram că a suprimat „democraţia”, prin reducerea la tăcere a loialiştilor regimului care doresc să protesteze împotriva „asasinării” lui Soleimani.

Unii utilizatori de reţele sociale iraniene s-au alăturat lui Trump criticând regimul pentru oprirea accesului la internet, subliniind cât de înspăimântat de proteste este regimul ayatollahilor.

Începând cu 2006, Iranul lucrează la un „intranet” puternic regularizat, pe model chinez şi, mai nou rusesc, cunoscut oficial drept Reţeaua Naţională de Informaţii (NIN), care ar permite regimului să împiedice aproape complet accesul la internetul global, păstrând online site-urile iraniene.

Obiectivele declarate ale regimului iranian pentru NIN, aşa cum a fost descris de Voice of America News în mai 2019, sunt „protejarea Iranului împotriva atacurilor cibernetice şi a permite iranienilor să acceseze conţinut de mare viteză, costuri reduse şi prietenos cu islamul printr-o reţea intranet izolată de restul lumii online”.

NIN ar oferi Iranului puterea de a bloca reţelele private virtuale (VPN-urile), conexiunile utilizate de iranienii cu experienţă tehnologică pentru a ocoli cenzura guvernului şi a accesa site-uri web interzise.

Regimul ameninţă alternativ să accelereze activitatea NIN ca pe o ameninţare pentru lumea exterioară, îl justifică ca o apărare necesară împotriva atacurilor cibernetice şi a „propagandei” străine şi afirmă că este o măsură protecţionistă digitală care ar crea o industrie cibernetică iraniană protejată.

Deşi oficialii iranieni au susţinut pe tot parcursul anului 2019 că lucrările la NIN au fost aproape finalizate, unii analişti cred că reţeaua are mai multe probleme decât doreşte să admită Teheranul. Au fost, de asemenea, prognoze care estimează că daunele aduse economiei Iranului, progresului tehnologic şi calităţii vieţii în momentul trecerii la NIN ar fi atât de mari încât ar putea declanşa o revoluţie deplină.

Aproape 95 la sută din traficul de internet a fost blocat la apogeul protestelor în noiembrie, dar multe site-uri interne iraniene erau încă accesibile.