IPRE: Rolul mass media în lupta împotriva corupţiei este foarte important

În cadrul atelierului de lucru „Societatea civilă – pilonul de bază în combaterea corupţiei”, organizat la Chişinău de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) şi Institutul de Politici Europene (IEP) de la Berlin s-a discutat pe marginea importanţei consolidării jurnalismului de investigaţie în lupta anticorupţie; debirocratizarea sistemului şi combaterea corupţiei în sectorul privat; lupta cu fenomenul corupţiei sistemice în educaţie şi sănătate; priorităţile şi provocările societăţii civile în soluţionare acestor probleme.

Prima parte a sesiunii de marţi, 12 iulie a fost dedicată rolului mass-media în lupta împotriva corupţiei, precum şi a importanţei jurnalismului de investigaţie în elucidarea cazurilor de corupţie, se arată într-un comunicat IPRE, remis Epoch Times România. Astfel, participanţii la eveniment au ajuns la concluzia că în Republica Moldova există din ce în ce mai puţini jurnalişti investigativi, iar mass-media controlată politic influenţează negativ societatea.

„Presa din Moldova nu are tabloide, dar mass-media se tabloidizează. Cu cât se accentuează acest fenomen, cu atât mai mult jurnaliştii de investigaţie încep să dispară. Astfel, cu părere de rău, tot mai puţini jurnalişti aleg să facă jurnalism de investigaţie”, a declarat directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ) Sorina Ştefârţă.

În opinia jurnalistei de la „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, jurnalismul de investigaţie nu trebuie să fie o afacere. „Una din temele actuale în investigaţii este cum sunt cheltuiţi banii publici şi ce firme, conduse de unii politicieni, profită de pe urma licitaţiilor. Aici, cea mai mare problemă o constituie accesul la informaţie, care este foarte limitat la noi în ţară. Cu toate acestea, vreau să spun că Republica Moldova e un rai pentru jurnalismul de investigaţie. E interesant să vezi cum societatea se schimbă în urma lucrului pe care îl faci, iar „Ziarul de Gară” încearcă să îşi facă acest lucru onest deja de 12 ani”, a menţionat Alina Radu.

În a doua partea a atelierului, participanţii au ţinut să scoată în prim plan problemele sistemice şi combaterea corupţiei în sectorul privat, identificând obstacolele cu care se confruntă antreprenorii din businessul mic şi mijlociu, birocratizarea excesivă a sistemului, dar şi care sunt cauzele care duc la dezvoltarea slabă a economiei ţării, mai menţionează sursa citată.

„Unii antreprenori îşi închid afacerea chiar îndată după ce au deschis-o, deoarece se ciocnesc de prea multe obstacole. Alţii, ca să scape de elementele birocratice, aleg să dea mită. În acest caz, cel mai mult au de suferit antreprenorii care vor să activeze legal. Eu nu cred că există soluţii simple în combaterea corupţiei, de aceea autorităţile, în primul rând, ar trebui să reducă numărul elementelor birocratice. În acest sens, IPRE va continua să pună presiuni, astfel, încât, statul să îşi schimbe atitudinea şi să reducă numărul de cazuri de corupţie în businessul privat”, a specificat moderatorul Politici Economice IPRE, Eugen Ghileţchi.

Prezentă la eveniment, Preşedinta Asociaţiei Patronale a Industriei Uşoare (APIUS) a menţionat că cei din mediul de afaceri trebuie să lupte „contra corupţiei şi corupţilor, deoarece oamenii fac corupţia, iar cei care sunt vinovaţi nu sunt traşi la răspundere. Un alt element îl constituie remunerarea slabă a funcţionarilor publici. Cum să lupte ei cu corupţia dacă au un salariu mai mic decât o cusătoreasă? O soluţie poate fi consolidarea Asociaţiilor Patronale, iar situaţia se va schimba doar dacă vom fi uniţi şi vom cere dări de seamă de la cei care ne conduc”.

O altă problema specifică pentru Moldova, pusă în discuţie în cadrul atelierului a fost dedicată combaterii corupţiei sistemice din educaţie şi sănătate.

„Corupţia în sistemul de învăţământ are mai multe cauze. Una din principalele aspecte o constituie faptul că, actualmente, instituţiile de învăţământ din Republica Moldova se orientează doar pe profit, iar nivelul studiilor scade din acest motiv. O altă problema constă în faptul că studenţii nu raportează actele de corupţie. Nu cunosc vreun caz când un student să apeleze la CNA, deoarece îi este frică să nu sufere după aceasta. Corupţia se dezvoltă şi din cauză că profesorii primesc salarii mici şi ei sunt nevoiţi să accepte mita din partea studenţilor. Ce putem noi face? Noi putem monitoriza notele puse la obiecte, care deseori nu corespund realităţilor. Totodată, ar fi bine de creat un portal on-line, care să conţină ratingul real al universităţilor. Aceste presiuni vor putea reduce fenomenul corupţiei în învăţământ”, a punctat reprezentanta CNA-ului Studenţesc, studenta Sanda Sandu.

În concluzie, participanţii la eveniment au făcut mai multe constatări, care, în viitorul cel mai apropiat, urmează să fie sistematizate şi structurate, iar ulterior IPRE le va expedia spre examinare organelor competente ale statului.

„Cu toate că există elemente contradictorii, cred că se poate de atins un consens în reformarea cadrului legal ce ţine de lupta anticorupţie. După aceasta, ar trebui să ne concentrăm pe reformarea organizaţiilor, care au drept scop lupta concretă cu corupţia din ţară. În acest sens, cred că fenomenul corupţiei politice este un element care trebuie combătut şi care va duce la resetarea clasei politice şi sociale.

Tot în cadrul acestui eveniment, am ajuns la concluzia că trebuie îmbunătăţită legislaţia în domeniul finanţării partidelor politice. O altă modalitate de a pune presiune pe guvernanţi o constituie mass-media de investigaţie, care activează mai mult din entuziasm, decât din profit. Organizatorii atelierului de lucru au luat în consideraţie şi problemele sistemice din businessul mare şi mic din ţară, care este constant afectat de corupţie. Astfel, în concluzie, aş vrea să spun că toate aceste constatări trebuie să fie luate în consideraţie de autorităţi”, a conchis directorul Executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Igor Boţan.

Menţionăm că evenimentul face parte din seria de ateliere de lucru cu tematica „Împreună cu societatea civilă împotriva corupţiei – priorităţi şi provocări”, finanţat de Guvernul Germaniei şi implementat de Institutul de Politici Europene de la Berlin, în colaborare cu Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE).