IPP cere Guvernului să revizuiască urgent Programele Operaţionale care vor aduce 30,7 miliarde euro

Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Guvernului şi partidelor de la Guvernare să treacă de şocul pierderii alegerilor prezidenţiale de către candidatul pe care l-au susţinut şi să îşi îndrepte toată atenţia spre îmbunătăţirea şi finalizarea celor 8 Programe Operaţionale care vor aduce în România 30,7 miliarde euro, reprezentând fondurile europene structurale şi de investiţii aferente exerciţiului financiar 2014 - 2020.

"Cerem tuturor partidelor să se implice pe finalul acestui an într-un efort naţional de a finaliza Programele Operaţionale (PO) pentru ca România să beneficieze de fondurile europene în 2014 -2020 cât mai curând. Toate elementele obiective, inclusiv multitudinea de observaţii din partea Comisiei pe versiunile PO prezentate de România indică riscul ratării, în curând, a unui întreg an la finanţare pentru România şi, în acest context, ne surprind declaraţiile Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici cum că se vor lansa, până la finalul acestui an, primele apeluri de proiecte aferente 2014 - 2020.", scrie IPP între-un comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.

IPP reaminteşte că este de datoria Ministerului Fondurilor Europene să informeze societatea românească despre stadiul negocierilor cu reprezentanţii Comisiei asumându-şi pe baza de argumente, şi nu pe baza de discursuri politice, calendarul până la adoptarea PO şi lansarea primelor cereri de proiecte.

"Comisia Europeană este în continuare nemulţumită de conţinutul Programelor Operaţionale transmise de România în vara acestui an." scriu reprezentanţii IPP amintind că CE a trimis Guvernului o listă de 447 de observaţii/comentarii (cuprinse într-o scrisoare de 62 de pagini) numai pe tema Programul Operaţional Regional (POR).

Reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice (IPP), care au văzut recent la Bruxelles comentariile Comisiei asupra Programelor, mai atrag atenţia asupra riscului că Programele Operaţionale să nu fie nici de departe pregătite pentru adoptare, aşa cum declara recent Ministrul Eugen Teodorovici.

"În condiţiile schimbării componenţei Comisiei în urma alegerilor europarlamentare 2014, stabilirea unui nou circuit intern de adoptare a documentelor va duce România în situaţia ca abia după jumătatea anului 2015 să aibă aceste Programe Operaţionale adoptate şi abia ulterior va putea lansare primele cereri de proiecte." mai scrie IPP.

Principalele nemulţumiri ale Comisiei (comune Programului Operaţional Capital Uman şi Programului Operaţional Regional), enumerate de IPP sunt:

(1) abordarea încă incompletă, din partea Guvernului român, a nevoilor grupurilor vulnerabile: nu sunt abordate toate grupurile cu măsuri specifice (de exemplu, în ceea ce priveşte procesul de dezinstituţionalizare şi sprijinirea grupurilor vulnerabile să ducă o viaţă normală în comunitate, sunt identificaţi ca beneficiari doar bătrânii, în timp ce cele peste 17.000 de persoane cu dizabilităţi despre ale căror condiţii de viaţă presa şi ONG-urile au arătat imagini cutremurătoare, nu apar ca şi grup-ţintă distinct);

(2) avansarea unor concepte/scheme de finanţare (guvernul a propus finanţarea majorităţii programelor pentru grupuri vulnerabile, inclusiv romi, printr-o schemă de finanţare aparent orientată spre comunităţile locale - dezvoltare locală bazată pe comunitate, CLLD fără să fie capabil să explice în concret cum anume va funcţiona acest mecanism de finanţare în condiţiile unei capacităţi reduse la nivel local de a adresa problemele comunităţilor vulnerabile. La nivel general este apreciat angajamentul autorităţilor române de a lucra în comun pe acest domeniu, dar există deopotrivă şi rezerve privind capacitatea noastră de a operaţionaliza conceptele complexe enunţate în variantele Programelor Operaţionale.

IPP mai arată că, "în comentariile Comisiei apare frecvent referirea la incapacitatea României de a fi asimilat lecţiile necesare după perioada 2007 - 2013, lucru evident din moment ce actualele versiuni ale Programelor Operaţionale nu argumentează de ce este importantă continuarea unor investiţii (ex: finanţarea polilor de creştere), nu concentrează investiţiile în anumite zone - deşi aceasta a fost o cerere expresă, sau nu explică în mod clar cum anume va îndeplini condiţionalităţile ex-ante (ex: adoptarea strategiilor sectoriale - reducerea sărăciei, asistenţă socială, în continuare întârziate) până la 31 decembrie 2016, în caz contrar fiind suspendată finanţarea."

Reprezentanţii IPP concluzionează că Guvernul trebuie să urgenteze adoptarea Bugetului României din care să rezulte sumele prevăzute pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din alocarea aferentă perioadei 2014 - 2020, pentru a dovedi astfel că vrea cu adevărat să evite blocajele generate în actualul exerciţiu financiar de faptul că nu deconta, din bugetul naţional, cheltuielile eligibile ale beneficiarilor până nu primea banii de la Comisie.