Statul poluează, românul plăteşte. Comisia Europeană acţionează România în justiţie pentru iazul Boşneag

Comisia Europeană informează că va introduce o acţiune în justiţie împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE, pentru nerespectarea legislaţiei UE privind deşeurile miniere, mai exact deşeurile provenite din extracţia, tratarea şi stocarea resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor.
Iazul Boşneag. (Grupul Ecologic de Colaborare Nera)
Loredana Diacu
17.10.2014

Comisia Europeană informează că va introduce o acţiune în justiţie împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE), pentru nerespectarea legislaţiei UE privind deşeurile miniere, mai exact deşeurile provenite din extracţia, tratarea şi stocarea resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor.

Acţiunea în justiţie a UE se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri provenite din exploatarea minelor de cupru şi zinc din Moldova Nouă, România, şi care în prezent este aproape complet abandonat, informează CE.

"Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind pulberi toxice care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu", scrie Comisia Europeană, amintind că România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluţiona problema, însă progresele au fost insuficiente.

Având în vedere gravitatea riscului în acest caz şi la recomandarea comisarului pentru Mediu, Janez Potočnik, Comisia introduce o acţiune împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate măsuri corective mai rapid.

Comisia a lansat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României pe această temă, printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă în octombrie 2012, care a fost urmată de un aviz motivat în februarie 2014. În răspunsul său, România a acceptat faptul că iazul Boşneag rămâne sursă de poluare în timpul perioadelor cu vânt puternic şi a recunoscut necesitatea unor măsuri corective. Deşi s-au propus unele măsuri, inclusiv, de exemplu, un sistem de irigare, nu s-au luat încă măsuri concrete, mai informează CE.

În comunicatul Comisiei Europene se mai precizează că, în temeiul legislaţiei UE, statele membre au obligaţia să se asigure că deşeurile miniere sunt gestionate astfel încât sănătatea umană să nu fie pusă în pericol şi fără să se utilizeze procedee sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără a constitui un risc pentru apă, aer, sol, faună şi floră.

În acelaşi timp, trebuie depuse eforturi atente pentru a evita producerea de neplăceri din cauza zgomotului sau mirosului, iar peisajul şi locurile de interes special nu trebuie afectate în mod negativ. De asemenea, statele membre UE trebuie, potrivit CE, să ia măsurile necesare pentru interzicerea abandonului, aruncării sau depozitării necontrolate a deşeurilor miniere, chiar şi după închiderea instalaţiei de tratare a deşeurilor, luând toate măsurile de precauţie pentru a limita riscurile pentru sănătatea publică şi pentru mediu care sunt legate de funcţionarea instalaţiilor de tratare a deşeurilor miniere.

Iazul Boşneag

Iazurile de decantare a apelor de mină Tăuşani – Boşneag sunt amplasate pe malul stâng al Dunării, pe teritoriul oraşului Moldova Nouă, între localităţile Moldova Veche şi Coronini, în apropierea zonei umede Ostrovul Moldova Veche din Parcul Natural Porţile de Fier.

Aici, pe o suprafaţă totală de peste 120 de hectare (19,7 ha Tăuşani, 102,5 ha iazul Boşneag), în urma decantării apelor provenite de la uzina de preparare a cuprului şi a evaporării ulterioare a acestor ape, a rezultat un depozit uscat, de pulberi fine, cu o grosime medie de 1,50 m. După stoparea în anul 2006 a activităţii miniere a SC Moldomin şi intrarea acesteia în proces de lichidare în 2009, Ministerul Economiei a subfinanţat în permanenţă activităţile destinate întreţinerii şi ecologizării iazului.

La intensificări ale vântului de peste 40 km/oră, fenomen destul de frecvent în zonă, praful de steril minier cu un conţinut ridicat de Cu şi Zn este transportat peste localităţi din România şi Serbia, afectând un număr de aproximativ 18.000 de locuitori. Propietarul SC Moldomin, deci şi al poluării de la iazurile Tăuşani – Boşneag, este statul român, care până în prezent nu a reuşit să realizeze măsuri durabile de ecologizare a iazului.

Statistici prezentate de municipalitatea din Veliko Grădişte (Serbia) arată o creştere semnificativă în ultimii 5 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon în rândul locuitorilor din Serbia care domiciliază în zona afectată de poluare. Statistici din România nu ştim să existe, de fapt, nu ştim să se fi făcut.

De altfel, potrivit expressdebanat.ro, societatea Moldomin SA Moldova Nouă este în atenţia autorităţilor de la nivel european de când vecinii sârbi au depus plângere că poluarea le produce pagube de 5 milioane de euro anual, în Parcul Naţional de peste graniţele României.

Potrivit Grupului Ecologic de Colaborare Nera (GEC NERA), care monitorizează începând din anul 2006 fenomenul poluării locale şi transfrontaliere cu deşeuri miniere a localităţilor din Clisura Dunării, iazul Tăuşani - Boşneag funcţionează ilegal în raport cu reglementările de mediu care sunt în vigoare în România şi, nu în ultimul rând, cu prevederile capitolului 22 din tratatul de aderare la UE, privind protecţia mediului.

GEC NERA a început încă din 2006 o dublă campanie pentru rezolvarea problemei de la Boşneag. Pe de o parte, ONG-ul şi-a propus să informeze populaţia cu privire la riscurile pe care le induce neecologizarea iazului, iar pe de altă parte, ONG-ul s-a adresat tuturor factorilor majori de decizie (ministere, comisii de specialitate ale Parlamentului, parlamentari de Caraş Severin din arcul guvernării), cerând implicarea statului pentru ecologizarea iazului Boşneag.

Atât reprezentanţii Parlamentului cât şi cei ai variilor ministere au ridicat din umeri. Invocând faptul că iazul este proprietate privată - deşi Moldomin este societate de stat - şi deci nu se califică la programe pe bani europeni, autorităţile au preferat să temporizeze problema, afirmând că de ecologizare se va ocupa investitorul care va prelua Moldomin. Despre bani de la buget, nici vorbă.

Ca paleative, până când Moldomin va fi privatizat, s-a decis umectarea celor peste 100 de hectare de steril. Costurile pentru această operaţiune se ridică la peste 76 de mii de euro lunar, potrivit GEC NERA.

Umectarea iazului este o măsură care nu a dat rezultate în trecut, arată însă asociaţia de mediu: "Vânturile au surprins mereu iazul uscat, iar banii s-au dus pe apa Sâmbetei, pe salarii sau pe TOUAREG-uri", scriu reprezentanţii ONG-ului. Soluţia propusă de GEC NERA era ca Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Ministerul de Finanţe să conlucreze pentru a include în Legea Bugetului de Stat pe 2013 a unei sume echivalente cu cel puţin 1/3 din valoarea ecologizării iazului. Potrivit estimărilor făcute de ONG, ecologizarea s-ar fi putut realiza cu aprox. 10 milioane de euro prin lucrări de consolidare vegetativă, iar locuitorii din Clisura Dunării ar fi putut scăpa în 3 ani de poluare. Ceea ce nu s-a întâmplat. Bugetul de Stat pe 2013 a ajuns la Parlament fără a avea incluse sumele necesare stopării poluării.

Potrivit Hotnews, Guvernul român aflat acum în situaţia de a răspunde în faţa CJUE susţine că Moldomin nu mai este sub controlul statului, pentru că societatea se află în lichidare, dar promite că va găsi o soluţie pentru a respecta legislaţia europeană de mediu.

"Din păcate, situaţia juridică a societăţii care administrează zona este complicată. Societatea este în lichidare şi nu se află sub controlul statului. Cu toate acestea, sunt sigur că vom găsi o soluţie care să satisfacă exigenţele de mediu ale Comisiei Europene", a declarat, pentru hotnews.ro, agentul guvernamental la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Răzvan Horaţiu Radu.

Interesant este însă că, într-un răspuns adresat deputatului Ioan Oltean pe tema "lansării procedurilor de infringement împotriva României pe probleme de mediu care vizează depozitele ilegale de deşeuri şi necesitatea curăţării a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru şi zinc din Moldova Nouă", datat 28.03.2014, ministrul Mediului, Attila Korodi, declara că, în ceea ce priveşte iazul Boşneag, "Ministerul Economiei, în calitate de acţionar unic, a decis ca iazul să nu fie închis, în eventualitatea reluării activităţii de exploatare."

Cât despre implementarea măsurilor de mediu, inclusiv repararea sistemului de transport pentru umectarea iazului, astfel încât praful nociv să nu mai fie purtat de vânt, ei bine, aşa cum arată şi GEC NERA, Korodi susţinea în martie 2014 că aceste obligaţii revin firmei care va prelua activitatea Moldomin. Cu alte cuvinte, statul poate decide ca iazul să nu fie închis, însă ecologizarea să o plătească altcineva.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor