Iohannis, după acordul Belgiei privind CETA: Românii pot fi iar optimişti
alte articole
Românii "pot fi iar optimişti" în ceea ce priveşte ridicarea vizelor pentru Canada, a opinat, joi, preşedintele Iohannis, la scurt timp după anunţul că Belgia îşi dă acordul pentru CETA (controversatul parteneriat comercial UE - Canada, blocat de valoni).
"Lucrurile se pare că au intrat într-o zonă care poate fi o zonă a speranţelor. Deocamdată, s-a găsit un acord în interiorul Belgiei, între regiunile Belgiei. (...) În ansamblu, cred că lucrurile au început iar să se mişte şi putem fi destul de optimişti", a declarat Iohannis, citat de news.ro
Preşedintele a precizat că trebuie aşteptată şi poziţia părţii canadiene, după ce va fi semnat documentul de către toate statele membre UE.
"Dacă se semnează CETA, atunci în scurt timp românii vor putea să călătorească fără vize în Canada", a subliniat şeful statului.
Reamintim că premierul belgian, Charles Michelles, a anunţat joi că autorităţile belgiene au reuşit să ajungă la un acord la nivel federal şi între entităţile subfederale privind acordul de liber-schimb CETA. Textul acordului a fost trimis direct Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, urmând ca părţile implicate să încerce să obţină un răspuns din partea Parlamentelor lor cel mai târziu vineri, la miezul nopţii.
CETA, acordul de a cărui ratificare canadienii au condiţionat ridicarea vizelor pentru români şi bulgari, este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.
“CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.
Cel mai controversat aspect al CETA este mecanismul de arbitraj, respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
