Investigaţie. Cum au susţinut-o serviciile secrete ruse pe Şoşoacă şi au mutat sprijinul către Călin Georgescu?
Serviciile secrete române (SRI) au identificat Rusia ca responsabilă pentru o serie de atacuri cibernetice complexe asupra infrastructurii electorale a României în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, potrivit unei anchete publicate sâmbătă de portalul francez Mediapart, specializat în jurnalism de investigaţie, preluat de G4Media. În total, au fost înregistrate peste 85.000 de atacuri provenind din 33 de ţări.
Conform sursei citate, atacurile au fost coordonate de SVR – serviciul de informaţii externe al Rusiei, condus de Serghei Narîşkin, apropiat al lui Vladimir Putin. Scopul operaţiunii a fost să propulseze un candidat pro-rus, Călin Georgescu, în turul al doilea şi să asigure câştigarea a cel puţin 30% din locurile în Parlament. În urma alegerilor, partidele AUR, SOS şi POT au reuşit să obţină împreună peste 30% dintre mandate.
Planificată încă din 2023, operaţiunea urmărea susţinerea unui candidat suveranist capabil să blocheze sprijinul României pentru Ucraina, iniţial fiind vizată Diana Şoşoacă, ulterior înlocuită cu Călin Georgescu.
Pe platforma Tiktok a fost desfăşurată o vastă campanie de manipulare, cu 25.000 de conturi coordonate, care au reuşit să transforme un candidat marginalizat, cotat sub 1%, în câştigătorul primului tur cu 23% din voturi. De asemenea, peste 130 de influenceri cu un total de 8 milioane de abonaţi au fost recrutaţi pentru a promova indirect imaginea lui Georgescu.
După ce Curtea Constituţională a anulat alegerile pe 6 decembrie 2024, invocând rapoartele serviciilor secrete care documentau atacurile şi manipularea de pe Tiktok, Rusia a lansat o campanie de dezinformare prezentând anularea scrutinului drept o „lovitură de stat”, cu scopul de a slăbi încrederea populaţiei în democraţie – o tactică utilizată şi în alte state europene.
Oficial, SRI a evitat să nominalizeze Rusia în documentele publice, referindu-se la un „actor statal”, dar în comunicările secrete cu partenerii europeni, Moscova a fost indicată ca principalul responsabil. Informaţiile sensibile au ajuns inclusiv la Palatul Elysee în Franţa.
Cel mai incriminator element identificat a fost atacul cibernetic asupra serverelor electorale, atribuit grupului APT29 (alias „Cozy Bear”), cunoscut pentru atacul asupra Partidului Democrat din SUA în 2016.
Potrivit Mediapart, SRI a stabilit că întreaga strategie de ingerinţă fusese concepută de Kremlin încă din 2023. După eliminarea Dianei Şoşoacă de către Curtea Constituţională în octombrie 2024, ruşii şi-au redirecţionat sprijinul către Călin Georgescu, care a candidat fără o campanie clasică.
În urma unei campanii masive de astroturfing pe Tiktok, popularitatea sa a explodat: contul său şi hashtagurile asociate au obţinut zeci de milioane de vizualizări într-un timp record.
Operaţiunea a fost sprijinită de reţele secrete de pe Discord şi Telegram, care au oferit instrucţiuni precise despre cum să manipuleze algoritmul Tiktok, prin tactici precum modificarea subtilă a videoclipurilor sau invadarea comentariilor cu mesaje pro-Georgescu.
Serviciile române au descoperit că o parte dintre influenceri fuseseră cooptaţi prin platforma românească fameup şi agenţia sud-africană FA Agency, oferindu-li-se câte 1.000 de euro pentru fiecare videoclip.
Pe 13 decembrie 2024, ziarul Le Monde a dezvăluit că FA Agency avea legături cu o reţea de companii asociată unei agenţii ucrainene, complicând şi mai mult tabloul. Există suspiciuni că Partidul Naţional Liberal (PNL) ar fi finanţat indirect această operaţiune pentru a dezavantaja alţi candidaţi de extremă dreaptă, deşi aceste ipoteze rămân neconfirmate.
După anularea scrutinului, Rusia şi aliaţii săi au lansat o campanie masivă pe reţelele sociale, prezentând anularea alegerilor ca un act de dictatură şi acuzând NATO şi SUA de orchestrarea unui complot.
În concluziile raportului său, serviciul francez Viginum a avertizat că principala consecinţă a acestei campanii a fost erodarea încrederii cetăţenilor în integritatea procesului electoral, un risc care nu ameninţă doar România, ci întreaga Europa.
