Interacţiuni dintre minte şi materie, în viziunea oamenilor de ştiinţă
alte articole
Filozofii au încercat mult timp să înţeleagă modul în care mintea şi materia relaţionează între ele, iar fizicienii moderni s-au alăturat şi ei dezbaterilor. Mai jos rezumăm câteva teorii despre locul şi modul în care gândurile noastre există fizic.
Noosfera şi internetul
Teilhard de Chardin, un paleontolog şi preot jesuit, a scris despre o ”noosferă” conceptuală în prima jumătate a secolului XX. Acesta a prezis că într-o etapă viitoare umanitatea va dezvolta o membrană formată din gândurile şi experienţele noastre colective care va îngloba lumea.
În ”Fenomenul Omului”, acesta a scris: ”Nu este asemănător cu un corp imens care se naşte – care are membre, sistem nervos, organe perceptive, şi memorie – corpul este al acelui Lucru mare şi viu care începe să-şi îndeplinească ambiţiile stârnite în fiinţa reflectivă cu ajutorul conştiinţei obţinute pe parcurs?
Mulţi au legat ce a scris De Chardin de internet, considerând că Internetul este tocmai acest tărâm în care există conştiinţa noastră colectivă.
Gândurile există într-o altă dimensiune
Bernard Carr, un profesor de matematică şi astronomie din cadrul Universităţii Queen Mary din Londra, crede că omul este capabil să interacţioneze cu celelalte dimensiuni prin conştiinţă. Albert Einstein a precizat că sunt cel puţin patru dimensiuni. Cea de-a patra dimensiune este timpul, formând un continuu numit de el spaţiul-timp, de vreme Einstein spunea că timpul şi spaţiul nu pot fi separate.
Carr argumenta că senzorii noştri fizici ne vor arăta numai universul tridimensional, chiar dacă există cel puţin patru dimensiuni. Ceea ce există în dimensiunile mai înalte sunt entităţi pe care nu le putem atinge cu senzorii fizici. Acesta spune că astfel de entităţi trebuie să aibe, la rândul lor, un spaţiu în care să existe.
”Singurele entităţi non-fizice, experimentate, din univers, sunt cele mentale, şi … existenţa fenomenelor paranormale sugerează că entităţile mentale trebuie să existe într-un fel de spaţiu”, a scris Carr.
Gândurile noastre transcend timpul
Dean Radin, a efectuat studii menite să arate că gândurile noastre pot avea un efect asupra realităţii fizice, dar s-ar putea ca efectul să nu fie apară în prezent sau în viitor. Mai mult, el susţine că este posibil ca gândurile noastre din viitor să afecteze realitatea trecutului.
Radin este liderul cercetătorilor de la Institutul de Ştiinţe Noetice, o organizaţie non-profit înfiinţată de către astronautul Apollo 14, Egdar Mitchell şi dedicată cercetărilor privind conştiinţa.
Acesta a testat abilitatea intenţiei umane de a afecta realitatea fizică folosind un generator de numere aleatorii (RNG) arătând că subiecţii pot influenţa vizibil generarea de numere aleatorii de către computere. Nu este singurul om de ştiinţă care s-a folosit de RNG pentru a testa interacţiunea dintre minte şi materie, dar este unic din cauza specializării sale asupra modului în care intenţiile din viitor ar putea afecta trecutul.
Majoritatea testelor RNG folosesc modelul standard cauză-efect. O persoană are o intenţie şi se aşteaptă ca aceasta să afecteze rezultatele viitoare, sau, în cazul acesta, numărul mediu aleator generat. Radin şi-a deschis experimentul către idea că o intenţie viitoare ar putea afecta rezultatele din trecut.
”Unele forme de interacţiuni aparente dintre minte şi materie pot implica procese mai consistente cu reversări retro-cauzale, din viitor decât cu împingeri cauzale, din prezent”.
Un tărâm vast între particule
Profesorul emerit al Universităţii Standford, William A Tiller, a teoretizat că gândurile noastre au un efect fizic la ”nou nivel al substanţei… care pare să funcţioneze în vidul fizic (spaţiul gol dintre particulele fundamentale electrice, care formează atomii şi molecule normale).”
Acesta spune că este capabil să măsoare energia acestei substanţe invizibile, dar numai atunci când ea interacţionează cu substanţele care pot fi măsurate convenţional. Această interacţiune pare să apară atunci când este strunită de intenţia umană, afirmă Tiller, sugerând că gândurile noastre fizice există în acel tărâm.