Igor Boţan: ”Aş pleda pentru alegeri anticipate”

Prezent la Bucureşti în cadrul mesei rotunde ”Momentul critic al Republicii Moldova: Ce rol are societatea civilă în reformarea clasei politice de la Chişinău?”, organizată de Institutul Diplomatic Român şi Asociaţia Experts for Security and Global Affairs, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT a explicat cum a apărut Platforma civică Demnitate şi Adevăr atunci când ”povestea de succes care era considerată R.Moldova s-a terminat horror cu jaful miliardului din bănci”.

El a arătat că elementele instituţionalizate ale societăţii civile din Moldova precum sindicate, culte religioase, ONG-uri şi partide extraparlamentare nu au reacţionat la devalizarea sistemului bancar, iar atunci 15 persoane private au preluat iniţiativa şi au fondat Platforma.

În opinia sa, mişcarea civică nu se poate transforma în partid care să înlocuiască actuala clasă politică, dar câţiva membri ai Platformei Civice vor ieşi din aceasta şi vor crea un partid politic nou. Platforma DA va oferi expertiză sectorială pe domeniile relevante pentru implementarea acordului de asociere. De asemenea, jurnaliştii de investigaţii credibili vor face un screening amănunţit al averilor şi parcursului profesional al celor care vor face parte din noul partid politic desprins din Platformă.

Pe de altă parte, Igor Boţan a răspuns şi unei întrebări legate de relaţiile Platformei DA cu oamenii de afaceri Victor şi Viorel Ţopa aflaţi în exil în Germania. El a arătat că protestele nu au fost finanţate de Victor Ţopa, care deţine Jurnal de Chişinău, deşi acest trust de presă este singurul care le susţine, în contextul în care 80% din resursele mass-media din R.Moldova sunt controlate de Plahotniuc şi duc un război informaţional împotriva Platformei.

La rândul său, Vasile Croitoru, expert al Centrului de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din cadrul Academiei Militare Alexandru cel Bun de la Chişinău, a susţinut că partidele au fost cele care au creat criza politică din Republica Moldova, arătând că ”atunci când marele business intră în politică ajungem la o formulă de guvernare oligarhică. Oamenii bogaţi aplică regulile economicului la politic”. În opinia sa, ”până nu vom separa business-ul de politică, vom falimenta şi ideea integrării europene”.

Expertul a mai avertizat că şi în R.Moldova sunt prezente riscuri asimetrice, care se manifestă prin moda referendumurilor din Bălţi şi Găgăuzia sau prin intenţia de a crea Republica Bugeac.

Pe aceeaşi linie, Liliana Popescu, prorector al SNSPA, a arătat că spre deosebire de România, unde a existat o orientare politică, dar şi economică evidentă spre Vest, în Republica Moldova a existat o diferenţă între orientarea politică şi economică. ”Sistemul paralel informal coexistă cu sistemul instituţional şi chiar îl bate pe acesta”, a concluzionat ea.