Cele mai frumoase locuri din Banat. Cascada Bigăr considerată cea mai frumoasă din lume

Într-o perioadă în care tot mai multă lume alege să îşi petreacă vacanţele prin străinătate, în România turismul local este foarte puţin promovat, deşi în ţară există locuri extrem de frumoase, locuri încărcate de legendă, istorie şi tradiţie. Construite de mâna omului sau de puterea incredibilă a naturii, peisaje fabuloase, privelişti care-ţi taie respiraţia – toate se găsesc la doar o aruncătură de băţ de Timişoara, în vestul ţării.

Munţii Banatului, deşi nu sunt cei mai înalţi munţi, ba chiar altitudinea maximă întâlnită este de până la 1500 de metri, atrag prin peisaje extrem de frumoase, printr-un loc curat în care cu siguranţă o să vă relaxaţi.

Există foarte multe trasee montane făcute pentru cei care adoră mersul pe bicicletă. De asemenea, există rute pentru profesionişti şi pentru amatorii de adrenalină, dar şi pentru copii mai mici care să meargă alături de părinţi. Mai departe, în Munţii Banatului există foarte multe atracţii turistice, cum ar fi şi Cheile Nerei, fiind cea mai lungă zonă de chei din România, cu nu mai puţin de 22 de kilometri.

Iată care sunt cele mai frumoase locuri din Banat, care nu trebuie să lipsească de pe lista turiştilor care vor să admire comorile din vestul ţării:

Cele mai frumoase locuri din Banat.Ţara Almăjului (foto 1)

Ţara Almăjului este o lume cu 16.000 de suflete, înconjurată aproape din toate părţile de Munţii Banatului. Culmile nu atrag prin înălţime (cel mai înalt vârf, Semenicul, are abia 1.446 metri), ci printr-un peisaj jucăuş. Pădurile şi păşunile acoperă de multe ori versantul de-a-ntregul, însă uneori stânca îşi cere momentul de măreţie şi săgetează spre cer, cum este cazul celui mai înalt vârf din Munţii Almăjului – Svinecea Marea (1224 metri).

Existenţa omului pe aceste meleaguri datează din timpuri imemoriale. Descoperirile de ceramică preistorică de la Prigor, materialele aparţinând culturii Coţofeni (începuturile epocii bronzului), găsite la Rudăria şi la Bănia, cele ale bronzului timpuriu de la Borlovenii Vechi, descoperirile de la Gârbovăţ, dar şi cele din locul numit Grădiştea, din hotarul comunei Dalboşeţ, sunt dovezi concludente ale existenţei oamenilor pe aceste meleaguri.

Cunoscându-i pe oameni, veţi realiza că în ţara Almăjului se contopesc mai multe influenţe, de la cele croate şi sârbeşti la cele turceşti. O imagine interesantă este cea a caselor lipite, specifice satelor de munte. Pereţii exteriori poartă podoabe arhitecturale bănăţene, iar gospodinele se îngrijesc mult de grădiniţele şi ghivecele lor cu flori.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Cheile Nerei (foto 2)

Cheile Nerei sunt cele mai lungi şi cele mai frumoase chei din ţara noastră, dar şi din Europa, în care turiştii pot admira un peisaj de o unicitate aparte. Cheile sunt formate de râul Nera, între Şopotul Nou şi Sasca Română. Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beiului sau Cascadele Beuşniţa sunt doar câteva dintre spectacolele naturii care pot fi admirate în Cheile Nerei.

Limita geografică dintre Munţii Aninei şi Munţii Locvei este definită chiar de râul Nera, care îşi are izvoarele tocmai în golul alpin al Semenicului. După ce traversează depozitele miocene din Depresiunea Almăjului, Nera întâlneşte şirul central de calcare mezozoice şi astfel a rezultat lungul şi sălbaticul sector numit Cheile Nerei, cu meandre încătuşate, care a dat şi numele Parcului Naţional.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Cascada Bigăr cu izbucul natural, peşteră şi pârâu (foto 3)

În 2013, The World Geography declara cascada Bigăr din judeţul Caraş Severin drept cea mai frumoasă din lume. Faimoasa publicaţie Huffington Post a numit-o “un loc desprins din basme”.

“Uneori, vezi câte o fotografie cu un peisaj natural ce ţi se pare ireal. Aşa se întâmplă cu Izvorul Bigar care parcă e desprins din basme. E un loc magic”, scrie publicaţia americană Huffington Post. Mai mult, căderea de apă din Caraş Severin a fost asemuită cu o scenă din filmul Disney – “Mica Sirenă”.

Cascada Bigăr face parte din Parcul Natural Cheile Nerei-Beuşniţa. La 12 kilometri de localitatea Bozovici, apa izvoreşte de la 200 de metri altitudine şi se varsă în râul Miniş, de pe o stancă acoperită cu muşchi.

Izbucul Bigăr

Localnicii numesc izbuc - un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. Apa izbucului Bigăr iese de sub stânca impunătoare a Cârşiei Gozna, înaltă de peste 50 m, formând un ochi de apă de 2 m şi atât de limpede încât se văd pe fundul lui firişoarele de nisip şi păstrăvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rară este captată şi dirijată spre Păstrăvăria Miniş. Sus, aproape de vârful stâncii, e gaura peşterii cu apă.

Pârâul Bigăr - de la obârşie, puteţi privi splendoarea apei ce curge pe stânca înverzită de covorul verde şi pufos de muşchi. Apa cade din treaptă în treaptă, formând o înşiruire de mici cascade, în care verdele întunecat al muşchilor se îmbină cu albastrul cristalin al apei într-o curgere când lină, când spumoasă.

Până la izbucul Bigăr, turiştii pot urca pe o potecă stâncoasă, aflată pe marginea râului Bigăr. Imediat după acesta, un podeţ de lemn traversează râul, apoi o scară duce la grotă. Toate sunt foarte aproape de cascadă, la nici zece minute de mers pe jos.

Atât izbucul, cât şi grota, dar mai ales cascada Bigăr au legenda lor. Se spune că, în vremuri îndepărtate, în acest loc trăia o familie de ţărani muncitori. Necazul a făcut ca această familie să nu aibă copii. La un moment dat, o vrăjitoare i-a spus femeii că, dacă va bea apă din izvorul de sub stâncă, va naşte un copil, iar dacă acel copil va fi fată, să aibă grijă ca aceasta să nu se îndrăgostească, deoarece va muri. S-a întâmplat întocmai, iar fata, ajunsă o adevărată domnişoară, s-a îndrăgostit de flăcăul Bigăr. Ca să nu moară şi să uite de dragostea sa, tatăl fetei a închis-o pe aceasta în grota de pe munte. Strigătele disperate ale fetei au fost auzite de vrăjitoarea care îi prevestise naşterea. Vrăjitoarea s-a dus la fată şi i-a spus că îi va transforma părul într-o cascadă pe care vor aluneca propriile lacrimi, iar vuietul cascadei îl va aduce la ea pe flăcăul Bigăr, care se va îneca în lacrimile fetei. Cei doi îndrăgostiţi urmau să trăiască apoi veşnic pe Tărâmul Regăsirii Dorului.

Şi în ziua de azi, apele izvorului Bigăr vin de sub stâncă şi se revarsă peste cascadă, în râul Miniş, care duce cu el mai departe povestea celor doi îndrăgostiţi.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Morile de la Rudăria (foto 4)

Lăsând în urmă cascada Bigăr şi legendele ei, în comuna Eftimie Murgu din judeţul Caraş- Severin, aflată tot pe Valea Almăjului, la o distanţă de aproximativ 15 kilometri de Bozovici, găsim morile de apă de la Rudăria, un complex mulinologic inclus în patrimoniul UNESCO, care la începutul anilor 2000 a fost restaurat de Muzeul "Astra" din Sibiu, pe bani europeni. Este cel mai mare parc cu mori de apă din România şi din sud-estul Europei, întinzându-se pe o distanţă de trei kilometri.

Obiceiul rudărenilor de a-şi măcina cerealele în construcţii de lemn cu instalaţii speciale pare să dăinuie de dinainte de secolul al XX-lea. Astfel, în 1772, în Rudăria sunt consemnate 8 mori. În 1874, aici existau până la 51 de mori, dar din cauza marilor inundaţii din 1827, 1941 şi 1955, dintre acestea s-au mai păstrat doar 22.

Din cele 22 de mori, 13 se află în localitate şi 9 în afara comunei. Ele poartă numele constructorului, numele locurilor în care sunt amplasate sau numele „familiei-şef”: Moara cu Tunel, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Râuri, Podu Ilochii, Îndărătnica de la Perete, Firiz, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Moara din Ţarină ş.a.m.d.

Morile sunt funcţionale, iar oamenii din sat încă macină grâul ori porumbul aici. Tabele cu programarea familiilor la măcinat pot fi văzute la intrare.

Unele mori au uşile încuiate, dar în altele turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare. Pot fi văzute pietrele de moară, dar şi urme ale grânelor măcinate aici.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Calea Ferată Oraviţa – Anina (foto 5)

Calea ferată, supranumită şi “Semeringul Bănăţean”, este cea mai veche cale ferată montană din România. Cei 34 de kilometri ai celei mai spectaculoase căi ferate din România pot fi parcurşi în aproximativ două ore, şi asta datorită traseului dificil. Traseul este supranumit şi „Semeringul Bănăţean” datorită asemănării cu calea ferată „Semering” din Austria.

Farmecul căii ferate este dat de cele zece viaducte, care au fost săpate cu târnăcopul. Unul dintre inginerii care a lucrat la proiect, Anton Rappos, s-a sinucis din cauza unui calcul greşit - viaductele nu se îmbinau.

Semeringul Bănăţean mai numără şi 14 tuneluri cu o lungime totală de 2.084 de metri şi săpături în dealuri pe o lungime de 21.171 metri.

Linia ferată Oraviţa -A nina nu a fost niciodată electrificată, funcţionând şi în prezent cu locomotive Diesel, fiind unică în România şi în sud-estul Europei. Este numită şi "Semering" datorită unei asemănări izbitoare cu linia din Austria.

În acest moment, pe linia Oraviţa – Anina circulă un singur tren format dintr-o locomotivă Diesel electrică, construită special pentru această cale ferată, şi două vagoane necompartimentate, cu bănci de lemn, construite în anul 1930.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Peştera Comarnic (foto 6)

Peştera Comarnic este una dintre cele mai mari şi impresionante peşteri din întreaga regiune a Banatului, cât şi din întreaga ţară, fiind localizată în Munţii Aninei, pe teritoriul judeţului Caraş Severin. Descoperită iniţial în anul 1856, aceasta a fost menţionată pentru prima dată în anul 1983, în urma finalizării primului studiu geografic asupra Cheilor Carasului şi a fost declarată rezervaţie naturală de către Academia Româna în anul 1947.

Peştera Comarnic este deschisă tuturor turiştilor şi nu este încă amenajată sau electrificată, însă cu toate astea, are capacitatea de a încânta ochii vizitatorilor. Peştera se desfăşoară pe trei nivele, fosil, subfosil şi activ, iar dintre acestea doar cel fosil poate fi vizitat de către public, celelalte fiind disponibile doar pentru speologii din Reşiţa. Accesul în peşteră se poate face prin două părţi. În partea nordică se găseşte intrarea Comarnic, foarte mică, dotată cu o poartă metalică, pe unde se face accesul turiştilor conduşi de ghid, iar în partea sud vestică se găseşte Intrarea Ponicova, foarte mare ca dimensiuni. Spaţiul accesibil al peşterii, care leagă cele două intrări, constituie o adevărată atracţie turistică prin multitudinea formaţiunilor care s-au dezvoltat în acest interior. Din întrega galerie a peşterii, cel mai interesant spaţiu este reprezentat de Sala Zebrelor, unde pereţii din jurul căii de acces prezintă dungi de calcar şi straturi de roci mai închise, iar din tavan atârnă stalactite din cele mai variate tipuri. Merită a fi amintite şi celelalte săli printre care se numără: Sala Muzeului, Orga Mica, Orga Mare, Sala Virgină, Galeria Cotită sau Sala de Cristal. Există în interiorul peşterii şi mici ochiuri de apă şi baraje de travertin de dimensiuni ce depăşesc uneori chiar o jumătate de metru. Specialiştii consideră că în Peştera Comarnic se află şi un etaj inferior, în care omul nu poate ajunge. Traseul prin peşteră are aproape 2 km, iar lungimea totală a peşterii depăşeşte 6.000 de metri. Dimensiunile galeriei interioare variază, existând şi locuri în care tavanul coboară foarte mult.

Pestera Comarnic este un obiectiv turistic ce merită vizitat, cei sosiţi aici rămân cu siguranţă impresionaţi de bifurcaţiile şi formaţiunile stalagmitice prezente în interior. Împrejurimile peşterii reprezintă un motiv în plus pentru cei dornici să viziteze această zonă, întrucât pot descoperi Cheile Carasului sau pot urma traseele turistice marcate din Munţii Aninei, unde pot întâlni descoperi alte minunăţii ale naturii: Cascada Sodol, Peştera Gaura Turcului, Valea Sodolul Sec, Peştera Buhui sau Lacul Buhui.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Lacul şi Peştera Buhui (foto 7)

Lacul şi Peştera Buhui sunt două locuri minunate din Banat, care nu trebuie ratate de turiştii care ajung în vestul ţării. Lacul Buhui reprezintă o oază de verdeaţă şi linişte, fiind amenajat pe cursul râului Buhui. Peştera Buhui se află în Munţii Aninei, este cea mai mare peşteră din Banat şi dezvăluie adevărate frumuseţi carstice.

Peştera are trei intrări: Intrarea Certej, Intrarea prin Dolina şi Grota Buhui, toate trei de mari dimensiuni. Galeria principală urmează cursul subteran al Pârâului Buhui, care pe traseul său are lacuri şi cascade (Cascada Mare – 3 m). La intrarea în Grota Buhui se află un baraj pentru captarea apei, peştera fiind sursă de apă pentru oraşul Anina, care ridică nivelul apei pe ultimii 400 m de galerie, aceasta neputând fi parcursă decât cu barca sau înot (în costum de neopren). În afara galeriei principale mai sunt galerii fosile şi săli de mari dimensiuni (Sala Urşilor, Sala Coloanelor, Sala Domurilor), concreţiuni splendide, uneori de dimensiuni remarcabile, care apar atât pe parcursul acvatic cât şi în sălile fosile.

Folosind alternativ cele trei intrări se pot vizita mari porţiuni din peşteră. Parcurgerea în totalitate a peşterii este o acţiune care trebuie bine pregătită, peştera fiind complexă şi dificilă, punând vizitatorului atât probleme de orientare cât şi probleme de parcurs (cascade, lacuri, căţărare). Pentru o aventură completă în peşteră, cel mai indicat este să luaţi legătura cu o asociaţie speologică.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa ((foto 8)

Muzeul de locomotive cu abur din Reşiţa este amenajat în aer liber în zona Triaj. Muzeul a fost inaugurat în anul 1972, iar turiştii pot admira aici 16 locomotive cu abur trase pe linie moartă. Punctele de atracţie ale muzeului sunt locomotiva “Resicza” şi locomotiva forestieră “Principesa Elena”.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Teatrul Vechi “Mihai Eminescu” din Oraviţa (foto 9)

Teatrul Vechi “Mihai Eminescu” este o bijuterie unică a barocului vienez din Banatul Montan. Acesta este primul teatru zidit din România, fiind inaugurat în anul 1817. Vizitatorii sunt fascinaţi de frumuseţea şi bogăţia arhitecturală a clădirii teatrului.

Astăzi, Oraviţa nu mai găzduieşte stagiuni de spectacole de teatru ori muzicale ca altădată, dar directorul Teatrului Vechi Mihai Eminescu, prof. dr. Ionel Bota, face tot posibilul ca uşile primului edificiu teatral de pe teritoriul României să rămână deschise vizitatorilor.

Cele mai frumoase locuri din Banat. Herculane (foto 10)

Zona turistică Herculane este una dintre cele mai cunoscute zone din Banat, datorită staţiunii Băile Herculane, dar şi al Parcului Naţional “Domogled – Valea Cernei”. Deşi se află la altitudinea de doar 168 de metri, în Băile Herculane se poate respira aer ionizat ca la 1.500 – 2.000 de metri, comparabil cu cel din Alpii elveţieni sau de la Cascada Niagara.

Băile Herculane reprezintă cea mai veche staţiune din România, deosebit de pitorească, ocupanta unui loc important în Parcul Naţional Valea Cernei-Domogled, cât şi în istoria ţării noastre. La o altitudine de 160 m, pe aceeaşi paralelă cu Nisa şi Veneţia, Băile Herculane au fost construite pe locul unei străvechi falii vulcanice.

Originea Băilor se întinde pe lungimea a doua milenii. Atestarea documentară a staţiunii datează din anul 153, fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă." Impresionaţi de puterea tămăduitoare a apelor Cernei, romanii sosiţi în Dacia au format un adevărat cult balnear, staţiunea constituind un important punct de atracţie pentru aristocraţia Romei antice. Băile Herculane au un patrimoniu istoric de excepţie, dovedit de 1851 de ani de existenţă (153-2004) neîntreruptă a staţiunii. Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulţumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.