I se spunea "Victor." Profesor universitar clujean deconspirat ca informator al fostei securităţi

Profesorul universitar Alexandru Diaconescu de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj a fost informator al Securităţii comuniste, sub numele conspirativ ”Victor”, dezvăluie gazetadecluj.ro, care prezintă, în exclusivitate, un act de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) care atestă această "calitate" a profesorului clujean.

Alexandru Diaconescu era însărcinat să îi spioneze pe istoricii străini care veneau în vizită la Cluj-Napoca, scrie gazetadecluj.ro, publicând o pagina dintr-o nota informativă scrisă de "Victor" pe şase noiembrie 1989, după participarea la o întâlnire a istoricilor.(vezi slide pe pagina originală Epoch Times)

Ofiţerul care l-a racolat pe Alexandru Diaconescu, Ioan Brad, a scris următoarele pe nota semnată Victor, mai arată sursa citată: “nota se referă la profesorul Robert Etiene de la Universitatea din Bordeaux, venit în România pe filieră oficială şi care s-a aflat la Cluj-Napoca în intervalul 26.10-02.11 ac (n.r. 1989). Sursa a primit sarcina să ne informeze sistematic în legătură cu participarea istoricilor clujeni la această manifestare, pregătirile ce se fac în acest scop şi eventualele probleme care se ridică”.

Colectivul de istorici spionat de Victor

În anii 1989-1994 un colectiv alcătuit din Robert Étienne, Ioan Piso şi Alexandru Diaconescu a dezvelit în întregime marele edificiu din centrul coloniei, cunoscut în vechea literatură sub numele de Aedes Augustalium, dar care s-a dovedit a fi fost primul for al oraşului, ceea ce i-a şi atras denumirea de forum vetus sau de forum Traiani (fig. 1-2). Materialul descoperit a fost prelucrat până la mijlocul anului 1996 şi numai întârzierii, prelungite până în prezent, provocată de Alexandru Diaconescu, care se angajase să prelucreze piesele arhitectonice şi sculpturile, i se datorează faptul că monografia primului for al Sarmizegetusei nu a fost încă publicată, se arată pe site-ul cimec.ro.

Ce spune profesorul emerit Ion Piso despre colegul său

Într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, Ioan Piso, profesor emerit la Facultatea de Istorie din Cluj, om căruia Diaconescu îi datorează probabil cariera, relatează că în urmă cu ceva timp, când a cerut accesul la propriul dosarul la securitate, a avut surpriza să afle că acesta nu poate fi găsit. A dat însă de note informative scrise despre el în dosarul "Victor", cu alte cuvinte în dosarul de informator al profesorului Alexandru Diaconescu. Dosarul cu notele informative date de Victor era destul de voluminos, relatează profesorul Piso.

Vorbind despre colegul său, Piso reaminteşte că la terminarea facultăţii, Diaconescu a fost îndepărtat de pe şantierul arheologic de către un coleg de-al său. La momentul respectiv, cariera acestuia de arheolog ar fi fost probabil terminată dacă Piso nu ar fi intervenit pentru el. Graţie lui Piso, Diaconescu a ajuns pe şantierul Sarmisegetuza şi a fost apoi ajutat să ajungă la Catedra de Istorie veche şi arheologie. "Când am ajuns şef de şantier, l-am învitat să participe la cele mai importante proiecte ştiinţifice, l-am trimis pentru un an şi jumătate la Universitatea din Koln, i-am condus doctoratul şi câte şi mai câte! Frate să-mi fi fost, nu-l puteam ajuta mai mult!" rememorează Piso, adăugând că, în momentul în care Diaconescu "s-a văzut cu sacii în căruţă", a încercat să-l dea afară de peste tot, pentru a-i lua locul.

"În bună măsură a reuşit. Am fost lucrat cu atâta profesionalism, încât parcă vedeam străfulgerând epoleţi prin toate colţurile. Tocmai de aceea am ţinut atât de mult să-mi văd dosarul de securitate." mai povesteşte profesorul Piso, adăugând că Diaconescu a lucrat "în echipă."

Mai multe despre cum Diaconescu, în tandem cu Emilian Bota, informator al fostei Securităţii, potrivit sursei citate, şi fin al celebrului "vânător de securişti" Marius Oprea, precum şi cu soţia lui Bota, Carmen Ciongradi, ajunsă director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei prin grija lui Oprea, puteţi afla citind interviul integral al profesorului Piso la http://www.gazetadecluj.ro/ştiri-cluj/ioan-piso-despre-securiştii-alexandru-diaconescu-şi-emilian-bota/

Pe lângă delaţiunea practicată înainte de 1989, Diaconescu nu s-ar fi dat în lături nici de la şantaj, mai scrie gazetadecluj.ro. Profesorul Diaconescu ar fi fost implicat şi în şantajul la adresa lui Cristian Găzdac, care încerca să preia conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei, fapt admis de Marius Oprea, naş de cununie al lui Bota şi Ciongradi şi fin al profesorului Diaconescu.

Redăm o serie de declaraţii ale lui Marius Oprea pe acest subiect, preluate de la gazetadecluj.ro :

“L-am prins (pe Găzdac, când acesta era student în anul 2 n.r) furând din ajutoarele de la americani de la Sarmizegetusa. I-am spus că dacă îndrăzneşte să candideze la şefia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei nu pot să am încredere în hoţi. Nu i-am spus eu direct. I-am spus şi lui Sandu (n.r. Alexandru Diaconescu) şi mai multora de la muzeu că dacă acesta ajunge director, muzeul se duce de râpă. (...). Recunosc că l-am şantajat. (...) I-am transmis că dacă ajungi director la muzeu o să fac public ce a făcut. (...) Nu am favorizat-o pe Ciongradi într-un fel sau altul. ”, a declarat Marius Oprea.

Ca urmare a presiunii, Găzdac şi-a retras candidatura şi fina lui Oprea, Carmen Ciongradi a rămas singura înscrisă în competiţia pentru postul de director al Muzeului din Cluj, pe care l-a şi câştigat. Ulterior, Cristian Găzdac a vorbit cu Gazetadecluj despre şantajul lui Oprea. http://www.gazetadecluj.ro/ştiri-cluj-investigaţii/marius-oprea-şantaj-la-cristian-gazdacpresiuni-la-conducerea-mnit/

Marius Oprea

Celebrul “vânător de Securişti”, Marius Oprea, de la IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) este renumit prin hotărârea cu care aducea foşti torţionari în instanţă şi pentru cartea despre Traian Băsescu publicată la editura Intact, editură ce aparţine unui alt fost turnător la Securitate, Dan Voiculescu (în prezent în închisoare pentru fapte de corupţie).

În urmă cu un an, Oprea a "şocat" opinia publică apărând în instanţă ca martor în procesul fostului maior, Nicolae Paraschiv, la cererea acestuia.

Oprea a declarat, potrivit CNSAS, că doar angajaţii Direcţiei a 6-a de Cercetări Penale din fosta Securitate ar trebui aduşi în instanţă de către CNSAS, restul fiind “plevuşcă”. În opinia lui Oprea, Paraschiv, stabilit de CNSAS ca ofiţer de securitate care a făcut poliţie politică, şi-a făcut “doar datoria”.