Hollande şi Sarkozy se întâlnesc în turul doi de scrutin

Candidatul socialist Francois Hollande a obţinut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, arată primele rezultate.

Datele anunţate după numărarea voturilor în secţiile de vot care s-au închis la 18 ora Franţei, Hollande a primit 28,2% din sufragii, iar preşedintele în exerciţiu, Nicolas Sarkozy (centru-dreapta) a primit 27%. Cei doi se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin, în 6 mai.

Candidata de extremă-dreapta, Marine Le Pen, se află pe a treia poziţie, cu circa 19% din voturi, un rezultat peste aşteptări, cel mai mare pentru un candidat al Frontului Naţional. Ea l-a depăşit astfel chiar şi pe tatăl său, Jean-Marie Le Pen, care a intrat în al doilea tur de scrutin în 2002, cu 16% din sufragii.

Şi rata de participare a depăşit aşteptările - 80%.

Sarkozy a vorbit de un "vot de criză" şi a cerut organizarea a trei dezbateri înainte de al doilea tur, concentrate pe economie, aspecte sociale şi relaţii internaţionale, în timp ce Hollande a declarat că este "cel mai bine clasat pentru a deveni următorul preşedinte al ţării", în condiţiile în care liderul de la Elysee a fost pedepsit de electorat.

Aceasta este prima dată când un preşedinte francez în exerciţiu nu a reuşit să câştige primul tur de scrutin de la înfiinţarea cele de a Cincea Republici, în 1958.

Sarkozy, care se află la putere din 2007, a dat asigurări că înţelege "angoasa resimţită de francezi" într-o "lume care se mişcă repede". El a dat asigurări că este încrezător înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, cerându-le francezilor să se unească în spatele său.

După închiderea urnelor, Le Pen le-a spus susţinătorilor săi că rezultatul obţinut reprezintă "numai începutul" şi că partidul este în prezent "singura opoziţie" faţă de stânga.

Candidatul de stânga, Jean-Luc Melenchon, care a fost susţinut de Partidul Comunist, se află pe a patra poziţie, cu aproape 12% din voturi.

Centristul Francois Bayrou, care spera să obţină un rezultat asemănător cu cel din 2007 (18%), a strâns numai 9% din sufragii.

Salariile, pensiile, impozitele şi rata şomajului s-au aflat în topul preocupărilor alegătorilor înainte de primul tur de scrutin.

Nicolas Sarkozy, care speră să obţină un al doilea mandat la Elysee, a avut un prim mandat dificil, în care a fost nevoit să ia o serie de măsuri de austeritate nepopulare, printre care reforma sistemului de pensionare. A primit o ultimă lovitură în ianuarie, când agenţia de evaluare Standard&Poor's a decis să retrogradeze ratingul Franţei.

Însă Hollande a criticat dur măsurile luate de Sarkozy pe plan economic, promiţând să crească taxele pentru corporaţiile mari şi să impună o cotă de impozitare de 75% pentru cei care câştigă peste un milion de euro pe an.

În plus, el şi-a luat angajamentul să crească salariul minim pe economie, să angajeze încă 60.000 de profesori şi să scadă vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani.

Dacă va câştiga alegerile din 6 mai, Hollande va deveni primul preşedinte de stânga al Franţei din 1995, când şi-a încheiat cele două mandate Francois Mitterand. Iar Sarkozy va deveni primul preşedinte în exerciţiu care nu va câştiga un al doilea mandat după Valery Giscard d'Estaing în 1981.