Hipertimezia poate duce la tulburări compulsive

Hipertimezia sau „memoria autobiografică superioară” este o afecţiune rară, şi constă în abilitatea de a ţine minte tot ce s-a petrecut în fiecare zi din viaţă. Acest sindrom poate duce la tulburări compulsive, aşadar, uneori amnezia poate fi chiar sănătoasă!
Creierul uman (Kiyoshi Takahase Segundo / Photos.com)
Mioara Stoica
24.03.2014

Hipertimezia sau „memoria autobiografică superioară” este o afecţiune rară, şi constă în abilitatea de a ţine minte tot ce s-a petrecut în fiecare zi din viaţă. Acest sindrom poate duce la tulburări compulsive, aşadar, uneori amnezia poate fi chiar sănătoasă!

Sunt persoane care uită repede şi trebuie să scrie totul în agendă, pe telefon sau pe notebook, iar pe de altă parte, sunt acelea care nu uită nimic. Pot reconstrui într-o clipă şi cu o precizie extraordinară detalii din viaţa lor. Şi nu în mod aproximativ, ci cu date, nume şi adrese. Foarte puţini oameni din lume au această capacitate: este vorba de o afecţiune rară numită hipertimezie. Individul are o memorie autobiografică cu siguranţă peste medie. Dar ceea ce poate fi un mare avantaj în afaceri sau la examene şi concursuri, poate avea şi efecte secundare. Mai ales atunci când din trecut revin în minte incidente neplăcute.

Primul caz în 2006

Hipertimezia sau hipermemoria este un concept nou în psihologie, şi a fost identificat în 2006 de o echipă de cercetători de la Universitatea California, James L. McGaugh fiind printre primii din lume care a descris acest sindrom.

McGaugh a urmărit pentru studiile sale mai multe persoane cu această abilitate. Ele sunt capabile să-şi aducă aminte orice eveniment care s-a întâmplat în viaţa lor, indicând, de asemenea, cu precizie ziua şi chiar momentul în care a avut loc. "Ceea ce avem încă de descoperit - spune McGaugh - este ceea ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ne consolidăm circuitele amnezice. S-au făcut multe lucruri în acest sens de-a lungul anilor, dar nu ştim încă modul în care interacţionează cu diferitele zone afectate ale creierului, cum îşi vorbesc şi care sunt neuro-transmiţătorii implicaţi. Acestea sunt viitoarele provocări".

Dorinţa de a uita - după o lungă perioadă de timp amintirile pot deveni o problemă

Colecţia de amintiri care nu părăseşte niciodată individul se poate dovedi prea grea. Uneori, oamenii care suferă de acest sindrom ar prefera să mai uite câte ceva. Este dificil să trăieşti cu un număr mare de informaţii şi prea multe amintiri. Ce se poate face în cazul unui incident nefericit care continuă să revină în minte? Sau atunci când nu se poate uita sfârşitul unei iubiri? Echilibrul poate fi pus la grea încercare. Situaţiile se complică şi mai mult în cazul unui traumatism. Oamenii de ştiinţă din domeniu au verificat că sindromul poate avea de fapt efecte distrugătoare şi este adesea asociat cu tulburări compulsive.

Sindromul a fost, de asemenea, subiectul unei cărţi autobiografice „Femeia care nu poate uita” scrisă de Jill Price, prima pacientă a lui McGaugh, care l-a contactat pentru prima dată în anul 2000. Îşi aducea aminte toate detaliile vieţii sale începând de la vârsta de 12 ani. Pentru mulţi o memorie de invidiat este un cadou, dar după o lungă perioadă de timp Jill ar fi dat orice pentru a uita. Se simţea pur si simplu "zdrobită" de cantitatea de date memorate, "prizonieră" în trecutul ei. " Îmi povestea – spune McGaugh – că are un un flux necontrolat de amintiri, imposibil de suportat. Putea să-şi amintească de zilele vieţii ei, din 1974 până în prezent. M-am gândit că ar putea fi un subiect interesant. Şi astfel i-am analizat memoria cu teste neurologice, psihologice şi scanări ale creierului pentru diagnostic". Jill Price nu minţea, era bântuită de amintirile ei.

Cazul fericit al unei actriţe de la Hollywood

O memorie bună este esenţială pentru orice actor care aspiră la celebritate. Dar în cazul actriţei Marilu Henner, care a cunoscut succesul pe Broadway în anii ’70, odată cu sitcomul Taxi, memoria este mult prea bună, este incredibilă.

Atunci când i se dă o dată oricare din ultimii 40 de ani, ea poate spune instantaneu ziua săptămânii, cu ce era îmbrăcată, cum era vremea şi ce era la televizor. Şi de parcă toate acestea nu erau de ajuns, actriţa îşi poate aminti şi evenimente petrecute pe vremea când avea doar 18 luni, scrie Daily Mail (http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-2044538/Hollywood-star-Marilu-Henners-memory-changing-understanding-brain.html).

Henner consideră memoria ei supraîncărcată ca pe un dar: „Nu a fost niciodată o traumă pentru mine. Pur si simplu aşa eram eu. Îmi aminteam întotdeauna cu exactitate lucruri şi toată lumea venea la mine să mă întrebe.”

Deşi oamenii de ştiinţă considerau că este aproape imposibil ca cineva să-şi amintească evenimente dinaintea vârstei de doi ani, Marilu le-a arătat contrariul. Şi dacă majoritatea oamenilor îşi pot aminti cel mult 250 de fizionomii din timpul vieţii, Henner îşi aminteşte mii.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor