Hidegcuti: Rata creditelor neperformante generate de IMM-urile contragarantate este de doar 4,2%

Rata creditelor neperformante generate de IMM-urile contragarantate este de doar 4,2%, faţă de 18,8% cât e media pe economie, a declarat luni Ioan Hidegcuti, preşedinte directorat, Fondul Român de Contragarantare (FRC).

”Rentabilitatea capitalului contragarantat s-a înscris, deşi pe o formulă descendentă, ea se află în teritoriu pozitiv, semnificativ peste valorile IMM-urilor din economie. IMM-urile din portofoliul de contragarantare şi-au onorat mai bine serviciul datoriei la bănci în ansamblul lor. Rata creditelor neperformante generate de IMM-urile contragarantate este de doar 4,2%, faţă de 18,8% cât e media pe economie”, a spus Ioan Hidegcuti în cadrul Conferinţei Naţionale dedicată finanţării IMM-urilor, organizată de Finmedia cu sprijinul ARB, BNR şi AIPPIMM..

Potrivit acestuia, cele mai riscante sunt microîntrepinderile, cu o rată de neperformanţă de 8,2%.

”Cele mai riscante, şi în cazul nostru, sunt microîntrepinderile, cu o rată de neperformanţă de 8,2%, urmează apoi întreprinderile mici. Firmele care generază cel mai mic risc de credit pentru portofoliul nostru sunt întreprinderile mijlocii. Portofoliul Fondului Român de Cotragarantare are un risc de credit semnificativ mai redus decât totalitatea IMM-urilor din economie”, a spus Ioan Hidegcuti .

Totodată, el a spus că faţă de nivelul mediu de circa 6-7% în care a crescut creditarea în ultimii trei ani, creditele garantate şi contragarantate de FRC au crescut cu circa 40%.

”Ar trebui avut în vedere că raportul între garanţiile imobiliare de tip clasic şi cele care ţin de capacitatea de garantare şi contragarantare a instituţiilor noastre, care sunt garanţii suverane, să se debalanseze în favoarea acestora şi atunci şi problemele care se nasc în politicile instituţiilor bancare ar putea fi oarecum mai tonice pentru perspectiva care vine” a spus Ioan Hidegcuti.

El a declarat că rata creditelor neperformante a ajuns la aproape 20%, de la circa 2% în 2008, la începutul crizei.

"Aceasta pune mare problemă sistemului bancar şi, în general, filosofiei şi condiţiilor de piaţă ale băncilor. Cele mai riscante s-au dovedit a fi societăţile din construcţii, din industria prelucrătoare şi din comerţ. Cele care îşi onorează cel mai bine serviciul datoriei la bănci sunt agricultura şi utilităţile. Perspectivele din punct de vedere al performanţei se constată a fi mixte. Pe deoparte, ar trebui ca, pe seama consolidării economice la care ne aşteptăm cu toţii, acestea să-şi onoreze mai bine obligaţia, pe de altă parte, accesul la finanţare şi, mai ales condiţionalităţile de Basel III vor face ca finanţarea să fie şi mai complicată, cu toate consecinţele în sistemul financiar-bancar", a explicat Hidegcuti.

Potrivit acestuia, de la începutul crizei, resursele de finanţare s-au diminuat şi costul creditului a crescut.

"Sectorul bancar din România fiind puternic dependent de finanţare externă, capitalul străin este de peste 85%, creditele, mai ales cele în valută, au devenit mai riscante, şi, ca o oarecare noutate, am putea spune, chiar şi cele pe termen scurt au devenit mai riscante în comparaţie cu celelalte. În perioadele de criză, politica băncilor autohtone a avut un caracter prociclic", a mai afirmat oficialul FRC.