"Haosul e bun, războiul e rău" - Ce vrea Rusia de la escaladarea conflictului dintre Israel şi Iran [Al Jazeera]

Cercetătoarea rusă Anna Levina, fotograf-documentarist care locuieşte în Beirut, şi-a făcut provizii în perspectiva asaltului Israelului asupra Libanului şi încă mai are produse neperisabile în bucătărie încă din octombrie anul trecut, când Hezbollah şi Israelul au început să lanseze rachete unii împotriva celorlalţi, potrivit Al Jazeera.

„Sentimentul este, desigur, neplăcut, dar aştept acest moment de un an”, a declarat Levina, referindu-se la escaladarea dramatică a atacurilor israeliene cu rachete asupra mai multor zone din Liban, inclusiv Beirut, în ultimele două săptămâni, în care au fost ucise peste 2.000 de persoane.

Marţi, Israelul a anunţat, de asemenea, începerea operaţiunilor terestre în sudul Libanului, unde forţele sale au fost de atunci blocate în confruntări cu luptătorii Hezbollah.

Levina a vorbit despre modul în care Israelul „bombardează clădiri rezidenţiale şi chiar acum a avut loc un alt atac aerian la trei kilometri de mine asupra unui centru medical”.

„Este dificil să faci faţă acestei situaţii la nivel uman”, a spus ea.

Pentru Rusia, ţara ei, războiul în expansiune dintre Israel şi vecinii săi este dificil şi la nivel strategic, afirmă analiştii.

Politica externă a Rusiei sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin a gravitat în jurul unei „lumi multipolare”, o alternativă la ordinea mondială condusă de SUA. Cu perspective tot mai mari ale unei confruntări directe între Israel şi Iran, şi războiul care se extinde decisiv şi în Liban, ce înseamnă această ultimă criză pentru interesele Rusiei ca putere globală?

„Escaladarea continuă a conflictului arabo-israelian este o preocupare serioasă pentru Rusia”, a declarat pentru Al Jazeera Alexey Malinin, fondator al Centrului pentru Interacţiune şi Cooperare Internaţională şi membru al think tank-ului Digoria Expert Club, menţionând apelurile repetate ale Rusiei pentru o soluţie diplomatică.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a condamnat intrarea trupelor israeliene în Liban, îndemnând Israelul să retragă soldaţii. Anterior, Rusia a condamnat şi uciderea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah, afirmând că Israelul „poartă întreaga responsabilitate pentru escaladarea ulterioară”.

"Intrarea pe orbita Iranului"

Rusia a primit asistenţă iraniană semnificativă pentru invazie sa în Ucraina, legând-o de interesele Teheranului în regiune.

„Rusia a cooperat strâns cu Iranul în ultimii doi ani şi jumătate, dar exclusiv în sfera militară. Armele iraniene sunt la mare căutare. Ele nu au fost niciodată atât de solicitate, iar Rusia a devenit dependentă de armele iraniene”, a declarat Ruslan Suleimanov, specialist rus independent în Orientul Mijlociu, din Baku, Azerbaidjan.

Instructorii militari iranieni, spune Suleimanov, vizitează acum Rusia şi ajută la construirea unei fabrici pentru producţia de drone Shahed în interiorul Rusiei.

„Ca urmare, Rusia este forţată să sprijine aliaţii Iranului în Orientul Mijlociu, cum ar fi mişcarea Hezbollah”, a declarat Suleimanov.

În timp ce Malinin dă vina pe Washington pentru zădărnicirea eforturilor de pace, potrivit lui Suleimanov, politicile Moscovei în regiune sunt rezultatul direct al „căderii pe orbita Iranului”.

"Acceptă haosul, dar nu vrea război"

Cu toate acestea, atât Malinin, cât şi Suleimanov sunt de acord că Rusia nu doreşte un nou război.

„Moscova nu este interesată de o mare criză. Am văzut acest lucru în aprilie. Când părea că Iranul şi Israelul intră deja într-un mare război, Rusia nu a luat partea Iranului fără echivoc. Rusia a îndemnat atât Iranul, cât şi Israelul să dea dovadă de reţinere”, a declarat Suleimanov, referindu-se la tensiunile care au explodat după ce Israelul a lovit un consulat iranian din Damasc în aprilie, ucigând comandanţi militari iranieni de rang înalt, iar Iranul a răspuns lansând rachete în Israel pentru prima dată în istorie.

În acelaşi timp, a adăugat Suleimanov, „Rusia profită de haosul din Orientul Mijlociu”.

„Americanii sunt acum distraşi de la războiul din Ucraina: Ei trebuie să petreacă mult timp rezolvând situaţia din Orientul Mijlociu. Dar, în acelaşi timp, Kremlinul nu ar dori să vadă [un alt] război major”, a subliniat el.

Rusia şi Iranul împărtăşesc un antagonism reciproc cu Statele Unite. Ele au, de asemenea, un aliat comun în preşedintele sirian Bashar al-Assad, intervenind în timpul războiului civil din ţara sa. Avioanele de război ruseşti au bombardat oraşele controlate de rebeli, în timp ce Hezbollah a luptat cu îndârjire pe teren. Rusia are interese strategice în Siria, inclusiv baze militare, precum şi zăcăminte de petrol şi gaze.

Pentru a dezamorsa tensiunile cu Israelul, Moscova şi-a folosit influenţa pe care o are asupra Teheranului pentru a convinge Hezbollah să se retragă de la frontiera siriano-israeliană.

Levina, cercetătoarea rusă din Beirut, a declarat că observatorii sunt de părere că a existat o înţelegere tacită între Israel şi Rusia cu privire la Siria. Ea a citat reticenţa Israelului de a furniza echipament militar Ucrainei în războiul său cu Rusia şi a spus că, atunci când Israelul loveşte poziţiile Hezbollah din sudul Siriei - unde sunt prezente trupele Moscovei - „Rusia nu face nimic, doar îi lasă”.

Istoria complexă a Rusiei cu Libanul şi Hezbollah

În ceea ce priveşte Libanul, interesele Rusiei sunt destul de limitate. În perioada sovietică, studenţii libanezi, în special membri ai Partidului Comunist, erau invitaţi să urmeze cursurile Universităţii Patrice Lumumba din Moscova - şi o oarecare simpatie pentru Rusia modernă a rămas, întruchipată de panourile cu Putin afişate ocazional în zonele zonele şiiţilor şi ale creştinilor ortodocşi.

„URSS a fost foarte activă cu partidele comuniste de aici şi au avut interese comune”, a menţionat Levina, inclusiv cu privire la Palestina şi armenii care trăiesc în Liban.

Astăzi, relaţiile Rusiei cu Libanul nu sunt la fel de extinse, a spus ea - şi când vine vorba de Hezbollah, au fost mult timp complicate.

În timpul Războiului Civil Libanez, care a durat între 1975 şi 1990, Hezbollah ar fi luat ostatici trei diplomaţi sovietici pentru a face presiuni asupra Moscovei să-şi folosească influenţa asupra Siriei pentru a opri bombardarea poziţiilor din Tripoli. După ce un ostatic a fost executat, KGB-ul ar fi răspuns prin răpirea şi castrarea unei rude a liderului Hezbollah. Restul ostaticilor au fost eliberaţi rapid. Această relatare nu a fost verificată oficial nici de Hezbollah, nici de Kremlin.

Aliaţii de facto nu sunt încă foarte apropiaţi şi au fost semnalate tensiuni cu privire la prezenţa continuă a Hezbollah în Siria.

Joi, un avion rusesc de urgenţă a evacuat 60 de membri ai familiilor personalului diplomatic din Liban, însă peste 3.000 de cetăţeni ruşi rămân în ţară. Acelaşi avion a livrat 33 de tone de ajutor umanitar, inclusiv alimente, materiale medicale şi generatoare de curent. Ar putea urma şi alte evacuări.