Guvernul vrea să interzică achiziţionarea fierului vechi provenit din sistemul de irigaţii

Guvernul pregăteşte un proiect de act normativ, prin care va interzice achiziţionarea fierului vechi provenit din sistemul de irigaţii. Proiectul se numeşte “Ordonanţa de Urgenţă privind interzicerea achiziţionării metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea de irigaţii şi de desecări”, notează publicaţia “Capital”.
Pamant arabil (Andrei Popescu/Epoch Times Romania)
Ana Petrescu
19.10.2012

Guvernul pregăteşte un proiect de act normativ, prin care va interzice achiziţionarea fierului vechi provenit din sistemul de irigaţii. Proiectul se numeşte “Ordonanţa de Urgenţă privind interzicerea achiziţionării metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea de irigaţii şi de desecări”, notează publicaţia “Capital”.

Actul normativ, întocmit de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), înaintat spre aprobare Guvernului prevede: „Se interzice, pe o perioadă de 2 ani, achiziţionarea metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea de irigaţii şi de desecări, de tipul componentelor sau părţi de componente din ansamble sau subansamble mecanice, hidraulice, electrice şi de automatizare”.

După adoptarea Ordonanţei de Urgenţă, cumpărarea metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora se va face “prin prezentarea de către vânzător a actelor de provenienţă, din care să rezulte că acestea nu sunt componente sau părţi de componente din ansamble sau subansamble mecanice, hidraulice, electrice şi de automatizare, utilizate în activităţile de irigaţii şi/sau de desecări”.

Persoanele fizice care nu vor respecta prevederile actului normativ vor primi amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei. În ceea ce priveşte societăţile comerciale de colectare a fierului vechi care încalcă această lege, vor primi amendă şi le va fi ridicată autorizaţia de colectare.

Aplicarea actului normativ are un terne de doi ani, care poate fi prelungit prin hotărârea Executivului.

Actul normativ al Guvernului legat de sistemul de irigaţii, o măsură tardivă

Deşi această măsura ce va fi luată de Guvern este de bun augur, aceasta trebuia adoptată de autorităţi imediat după revoluţie, atunci când a început devalizarea sistemului naţional de irigaţii.

Sistemul naţional de irigaţii a fost conceput şi construit în anii ’70, în perioada regimului comunist şi acoperea o suprafaţă de 3,1 milioane de hectare de teren arabil. Astfel, la acea vreme era cel mai performant sistem de irigaţii din Europa, dar din anul 1990, când a început fărâmiţarea pământului prin retrocedarea terenurilor agricole, instalaţii de irigat au fost devalizate, iar sistemul a devenit inoperabil.

De-a lungul timpului au fost propuse multe proiecte prin care să fie reabilitat sistemul, inclusiv unul cu investiţii de la Banca Mondială, dar niciunul dintre acestea nu a fost finalizat. Astfel, în prezent prin acest sistem mai pot fi irigate aproximativ 200.000 de hectare în România, însă, practic sunt irigate numai 80.000 de hectare.

Un proiect de realibilitare a fost propus şi de Ministerul Agriculturii prin care, din 2014, s-ar putea realiza irigarea a 800.000 de hectare. Totodată, MADR face “lobby” pe lângă Comisia Europeană pentru a primit finanţări pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan ce ar face posibilă revitalizarea sistemului de irigaţii din zonele de Est şi Sud ale ţării noastre.

Potenţialul agricol al României

De-a lungul acestor an şi inclusiv în 2012, lipsa irigaţiilor s-a făcut simţită, seceta făcând ravagii în România. În momentul de faţă, ţara noastră are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, din care 9,4 milioane de hectare teren arabil, 3,3 milioane hectare păşuni, 1,5 milioane hectare fâneţe, 218.000 hectare de vii şi 206.000 hectare livezi şi pepiniere. Agricultura joacă în continuare un rol important în evoluţia economică a României, lucru dovedit şi de creşterea de peste 16% înregistrată anul trecut, comparativ cu 2010. Astfel, agricultura a avut cea mai semnificativă contribuţie din ultimii ani la realizarea Produsului Intern Brut(PIB).

Un an de excepţie a fost 2011, când seceta nu a afectat atât de mult domeniul agricol. Astfel, anul trecut s-au înregistrat producţii record, în special la păioase, dar şi în legumicultură, viticultură şi pomicultură. Specialiştii consideră că România ar putea ocupa unul dintre locurile fruntaşe în Europa, alături de Franţa şi Germania, din punct de vedere al puterii agricole, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene, adică aproximativ 7,5 miliarde de euro, alocate acestui sector pentru perioada 2007-2013, a unor investiţii străine directe semnificative, prin amenajarea sistemelor de irigaţii, cât şi printr-un sprijin substanţial şi susţinut al Guvernului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor