Guvernul, mână întinsă corupţilor. Legea privind confiscarea extinsă îngreunează recuperarea prejudiciilor din dosare [video]

Multă lume s-a bucurat la finele săptămânii trecute, când Guvernul a adoptat un proiect de lege vizând confiscarea extinsă a averii. Teoretic, după ce acest proiect ce reprezintă transpunerea în legislaţia românească a unei directive europene va deveni lege, cei condamnaţi pentru infracţiuni de serviciu, precum delapidare, abuz în serviciu sau conflict de interese, îşi vor pierde averea dobândită în ultimii cinci ani, dacă prin astfel de fapte au obţinut un folos material. Practic însă, românii nu prea au motiv să se bucure căci ordonanţa adoptată de coaliţia la Putere conturnă sensul directivei europene şi deschide noi portiţe corupţilor pentru a îngreuna şi tergiversa executarea unui ordin de confiscare pronunţat printr-o hotărâre penală definitivă, a explicat marţi fosta judecătoare Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat Epoch Times.

Potrivit magistaratei care l-a trimis după gratii pe Dan Voiculescu (pentru a fi ulterior exclusă din sistem), prin proiectul de lege adoptat de Guvern se introduc noi căi de atac prin care corupţii pot contesta ordinele de confiscare sau de sechestru dispuse de către instanţa de apel, ceea ce practic va îngreuna recuperarea prejudiciilor din dosare.

"Am scris şi un articol înainte de adoptarea acestui proiect, am criticat propunerea iniţiatorului, Ministerul Justiţiei, de a conturna sensul implementării directivei 42/2014. În loc să permită ameliorarea cadrului şi să garanteze executarea unei hotărâri definitive de condamnare conform art.9 din directivă şi să traseze responsabilităţi clare pentru instituţiile care să coordoneze această investigaţie financiară în vederea identificării tuturor bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi aducerea lor la bugetul statului (...), legiuitorul român a ales ca împotriva unor hotărâri penale definitive (...) să instituie noi căi de atac, respectiv o contestaţie împotriva unui ordin de confiscare sau de sechestru dispus de către instanţa de apel, şi împotriva unei astfel de decizii ce s-ar pronunţa în contestaţie mai ales să se instituie o altă cale de atac, respectiv a unei contestaţii în anulare", a declarat Camelia Bogdan.

Judecătoarea a reamintit că deja împotriva României este declanşată procedura de “infrigement” după întârzierea cu aproape un an a transpunerii directivei europene şi a criticat faptul că autorităţile statului au decis să introducă "prevederi contrare dreptului comunitar", mai ales că în noiembrie 2016, prezenţi la Bruxelles, reprezentanţii ministerului Justiţiei şi-au asumat obligaţia să armonizeze prevederile din legislaţia românească privind confiscarea cu legislaţia europeană.

''S-a adoptat cu întârziere, iar România a ales să introducă prevederi contrare, contare dreptului comunitar. (...) Am fost parte la întâlnirea care a avut loc la Bruxelles, în 17 noiembrie 2016, pentru a prezenta experienţa României în materia confiscării fără condamnare şi pot să vă relatez că au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, delegaţiei României, la acest eveniment, care şi-au asumat obligaţia că România este acord să armonizeze prevederile din legislaţie privind sechestrul şi confiscarea, deoarece corelarea discuţiilor purtate în acea şedinţă s-a adoptat o propunere de regulament privind recunoaşterea a ordinelor de sechestru şi de confiscare pe teritoriul Uniunii Europene. Propunerea de regulament este deja adoptată prin hotărâre a Senatului României, prin introducerea acestor reglementări contrare dreptului comunitar, România, practic, introduce în legislaţia sa, prevederi, prin care nu recunoaşte un ordin de sechestru şi un ordin de confiscare adoptat la nivel European, deoarece, în principiu, acesta se execută potrivit legislaţiei statului de executare.

Ori, este posibil să primim ordine de confiscare pronunţate prin hotărâri pe cale definitivă din Germania, din Franţa şi să constatăm că în România, deşi acele ordine au rămas definitive în statele emitente, să fie necesar pentru recunoaştere ca anumite persoane să aibă deschisă calea posibilităţii să le conteste, şi nu doar să le conteste, să mai introducă şi contestaţii în anulare împotriva hotărârilor ce s-ar pronunţa într-o astfel de contestaţie. Cunoaştem cu toţii care este durata medie a unor procese în România, nu vreau să-mi imaginez cât de mult s-ar tergiversa un astfel de proces", a subliniat Camelia Bogdan.

Potrivit fostei judecătoare, aceste prevederi este posibil să fi fost introduse în considerarea situaţiei anumitor persoane:

"Am luat act de această iniţiativă şi îmi asum declaraţia că este posibil să fi introdus aceste prevederi în considerarea situaţiei anumitor persoane, pornind de la interviul pe care domnul Marian Iancu l-a acordat unui post de televiziune, în care a zis că prin adoptarea directivei 42/2014, urmează să i se restituie averea înapoi domniei sale şi domnului Dan Voiculescu", a subliniat Camelia Bogdan.

Potrivit judecătoarei, practic, prin modul în care a fost transpusă directiva se "lasă deschisă această posibilitate de a îngreuna şi tergiversa executarea unui ordin de confiscare pronunţat printr-o hotărâre penală definitivă."

"Este...nu are o explicaţie logică această opţiune a legiuitorilor român, de a nu securiza principiul autorităţii de lucru judecat, de care trebuie să se bucure o hotărâre penală definitivă, asta înseamnă că odată ce o hotărâre a rămas definitivă, este nepermis să dai posibilitatea unui alt judecător, de la o instanţă superioară, să-ţi reanalizeze fondul cauzei, probele, în baza căreia s-a pronunţat acea hotărâre penală definitivă.

Şi ce este cel mai grav, se constată că asta este marea durere a infractorilor şi "trebuia" să le deschidem o cale să-şi rezolve această neplăcere. Spre exemplu, dacă un inculpat este achitat în primă instanţă, există această posibilitate (convenţia Europeană a drepturilor din anul 1994, fiind transpusă legislaţia noastră prin legea 30) există ceea ce noi numim, dublu grad de jurisdicţie.

Dublu grad de jurisdicţie, permite ca împotriva unei hotărâri prin care s-a constatat vinovăţia unei persoane - atenţie! vinovăţia! - să se beneficieze de dublu grad de jurisdicţie. Este prevăzut în art. 2 din protocolul 7 la Convenţie, dublu grad de jurisdicţie, dublu grad de jurisdicţie nu figurează însă printre garanţiile procesului, dreptului la un proces echitabil, care trebuie respectate când se pronunţă o hotărâre de confiscare, spre exemplu.

Dacă un inculpat este achitat în primă instanţă, va fi dacă procurorul exercită o cale de atac, va fi condamnat de către instanţa de apel. Probabil că instanţa de apel îi va confisca şi averea. Împotriva dispoziţiei de condamnare nu mai beneficiază de nicio cale de atac. Împotriva ordinului de confiscare, beneficiază şi de contestaţie, şi de contestaţie în anulare", a explicat Camelia Bogdan.