"Nicăieri în lume nu se prevede un prag până la care e legal să furi!". Camelia Bogdan, în dialog cu Rezistenţa

Corupţia nu e o infracţiune fără victime, a atras atenţia, marţi, fosta judecătoare Camelia Bogdan, în cadrul unui dialog cu membrii grupului Rezistenţa de pe Facebook, grup coagulat în urma protestelor anti-OUG 13. În opinia magistratei care l-a trimis după gratii pe mogulul Dan Voiculescu (eliberat înainte ca prejudiciul pe care l-a cauzat să fi fost recuperat), atunci când se comit acte de corupţie, întreaga societate suferă. Prin corupţie se fură din banii necesari spitalelor, se fură din bugetul pentru salariile profesorilor, investitorii sunt descurajaţi etc. Cu alte cuvinte, noi toţi suntem victimele marilor corupţi.

Totuşi, în România, deşi există destule dosare cu prejudicii enorme iar legea oferă mecanismele necesare recuperării prejudiciilor, există o "anumită inapetenţă" a unor procurori de a pune sechestrele, chiar şi atunci când se cunoaşte că anumite proprietăţi aparţin inculpatului, pe motiv că nu sunt pe numele acestei persoane. Căci în România tehnica infractorilor este să controlezi totul dar să nu deţii nimic pe numele tău, a remarcat Camelia Bogdan.

"Apare acea formulă în rechizitorii ... nu s-a putut pune sechestru deoarece inculpatul nu are nimic pe numele lui", a susţinut fosta judecătoare.

De asemenea, "există tendinţa ca unele dosare să rămână în adormire, să intervină prescripţia." Prescripţia nu ar trebui însă să împiedice aducerea la bugetul de stat a prejudiciului, consideră judecătoarea.

"Chiar dacă fapta se prescrie, sistemul nostru de drept al recuperării infracţiunii cunoaşte instituţia confiscării fără condamnare, este prevăzută în art. 549 indice 1 Cod procedură penală. Totodată, cunoaşte instituţia confiscării de la terţ, nu este legal să furi şi să treci pe numele altei persoane. Deci organele de urmărire penală trebuie încurajate, chiar dacă faptele se prescriu, să sesizeze judecătorul de Cameră preliminară în vederea recuperării produsului infracţiunii cu titlu de confiscare", a susţinut judecătoarea.

Legea noastră e perfect aliniată standardelor internaţionale - problema sunt oamenii, neaplicarea ei! (...) Mi-aş dori să înfiinţăm - şi analizăm posibilitatea înfiinţării instituţiei investigatorilor financiari - care să fie acreditaţi la standarde internaţionale şi care să fie utilizaţi în cazul proceselor penale, ca experţi acreditaţi pentru procurori sau judecători cu misiunea de a identifica produsul infracţiunii în vederea unui ordin de confiscare", a declarat Camelia Bogdan.

Judecătoarea a opinat că în România nu există voinţă politică pe când în alte ţări, precum Ucraina, statul a apelat la experţi, după căderea lui Ianukovici şi banii sifonaţi au fost aduşi înapoi în ţară.

Cât despre excluderea sa din magistratura, Camelia Bogdan consideră că avem de-a face "cu un caz şcoală de execuţie".

"Consider că ar trebui predate cu titlu de asimilare a fenomenului de mobbing, hărţuire morală la locul de muncă, în Institutul National al Magistraturii.

Consider că trebuie să popularizez cazul meu pentru ca să învăţăm alţi magistraţi cum să reziste la presiune. Ceea ce mi s-a întâmplat mie are şi alte conotaţii deoarece nu mi-am putut da seama la început că sunt victima unor astfel de presiuni, cel puţin nu le-am simţit când am judecat respectivele dosare dar, după, au fost toate semnalele pe care eu le-am citit în doctrina de specialitate (...) şi am întâlnit aceste valenţe negative care nu ar trebui să se regăsească în activitatea unui judecător.

Intimidarea, tragerea pe linie moartă, mutarea la o altă secţie sub pretextul unui deficit de judecători, pe şina respectivă a secţiei se aprobase cereri de transfer cu 3 luni înainte, începerea a cinci cercetări disciplinare, care mai de care mai nefondate, dar m-au deturnat într-un fel de la activitatea de judecată în sensul că mi-am partajat timpul meu care era destul de limitat, a trebuit să pregătesc şi articole de cercetare ştiinţifică şi doctoratul. A fost foarte greu să asimilez ceea ce mi se întâmplă, am pus pe primul plan să fiu sănătoasă să pot să îmi păstrez această mentalitate pozitivă şi să abordez problemele cu cât mai multă demnitate", a explicat Bogdan.

Cu toate că a fost exclusă din magistratură, Camelia Bogdan declară că, dacă ar fi să dea timpul înapoi, ar proceda la fel cum a făcut - şi-ar face meseria cu onestitate, fără să se gândească la riscuri. La fel ar trebui să facă fiecare magistrat şi, în genere, fiecare om.

"Trebuie ca fiecare dintre noi să ne facem treaba, indiferent de ce funcţie avem. Să fie acest secol un secol al curajului şi fiecare dintre noi, indiferent că suntem magistraţi sau membri ai unei societăţi civile, să contribuim să explicăm cetăţeanului care sunt consecinţele unei fapte de corupţie, să descurajăm în mod faptic şi să asigurăm necesitatea transparenţei, cel puţin a utilizării fondurilor publice iar ca judecător să nu uităm, mai întâi, că suntem cetăţeni şi prima datorie a unui judecător este să îşi facă meseria, să nu îi fie frică de faptul că este posibil să îşi piardă meseria aplicând legea oricărei persoane care este deferită în faţa sa sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de corupţie", a declarat judecătoarea pentru Epoch Times, ulterior discuţiei cu Rezistenţa.

Un alt subiect abordat în cadrul discuţiei a fost CCR, care, în ultima vreme, a pronunţat multe decizii controversate. Ori, potrivit Cameliei Bogdan, CCR "ar trebui să îşi respecte atribuţiile şi atribuţiile sunt prevăzute în Constituţie".

"În niciun caz nu ar trebui să fim încurajaţi să acceptăm că se poate regelmenta în România un prag până la care este legal să furi. Repet, infracţiunile de abuz în serviciu sunt infracţiuni de corupţie în sensul Convenţiei ONU împotriva Corupţiei, adoptate în SUA în 2003, ratificată de România prin legea 365/2004. (...) Nicăieri în lume nu se prevede un prag până la care este legal să furi. Şi România, în măsura în care ne-am asumat nişte obligaţii la nivel internaţional şi nu le respectăm, poate fi chemată în faţa unei jurisdicţii internaţionale. Pe plan internaţional cam asta se doreşte... înfiinţarea unei Curţi Internaţionale în materia soluţionării acestor infracţiuni grave cu dimensiuni transfrontaliere", a opinat judecătorea.

Înregistrarea integrală a dialogului, transmis live de Rezistenţa TV, poate fi vizionată aici

Întâlnirea reprezentanţilor grupului Rezistenţa cu judecătoarea Camelia Bogdan a avut loc în cadrul proiectului #Rezistenţa 360, un proiect al grupului civic #REZISTENŢA, al cărui scop este crearea unor punţi de dialog şi comunicare reală şi obiectivă între societatea civilă şi clasa politică, şi explicarea evenimentelor şi acţiunilor politice într-un limbaj simplificat pentru cetăţenii României. În cadrul acestui proiect, protestatarii au avut întâlniri cu sociologul Barbu Mateescu, cu jurnaliştii Adrian Sturdza, Liviu Avram, Ramona Ursu şi Lucian Mîndruţă, cu Irina Zamfir de la ActiveWatch şi Cătălin Teniţă de la Geeks for Democracy, cu senatorul PNL Florin Cîţu, cu Oana Gheorghiu de la Dăruieşte Viaţă, cu judecătorul Cristi Danileţ, cu filozoful Gabriel Liiceanu, cu (acum fostul) lider al USR Nicuşor Dan, cu parlamentarii USR Cristian Ghinea, Florina Presadă şi Cristian Seidler.