Guvernul libanez demisionează în urma protestelor

Demisia survine după mai multe zile de proteste şi confruntări între poliţie şi manifestanţi, în urma exploziei din 4 august care a avut loc în portul Beirut.

Criticii guvernului au acuzat autorităţile că au ignorat pericolul reprezentat de materialul exploziv timp de mai mulţi ani. Mii de locuitori ai Capitalei au ieşit în stradă în ultimele zile.

Guvernul premierului Hassan Diab şi-a dat demisia, a anunţat luni ministrul Sănătăţii, Hamad Hassan.

Diab şi cabinetul său vor continua acum să lucreze ca guvern interimar până când se va putea crea o nouă administraţie.

Sâmbătă, Diab a cerut să aibă loc noi alegeri parlamentare, spunând că ţara nu poate scăpa de actuala „criză structurală” fără noi alegeri. Acestea vor necesita aprobarea parlamentului. În cadrul sistemului bazat pe confesionalismul din Liban, premierul (de rit sunni) este numit în mod oficial de către preşedinte (un creştin marronit).

Diab a fost numit prim-ministru în ianuarie 2020, după ce fostul premier Saad Hariri a demisionat în urma declanşării unei vaste crize financiare în Liban. Mandatul scurt al lui Diab a fost marcat de instabilitate, începând cu pandemia virusului Wuhan şi criza economică rezultată, precum şi o prăbuşire şi probleme ale sistemului bancar în martie, culminând cu explozia nitratului de amoniu din 4 august în portul Beirut.

Nitratul de amoniu a fost expediat în portul Beirut în 2013 la bordul unei nave cargo sub steagul moldovenesc aflată pe ruta din Georgia spre Mozambic. Nava a fost abandonată de un om de afaceri rus, iar încărcătura a ajuns - nu se ştie exact de ce - în portul Beirut, fiind confiscată. În anii care au urmat, oficialii şi instanţele locale au eşuat să mute încărcătura din port, declanşând acum un scandal fără precedent.

Protestatarii au ieşit pe străzile Beirutului săptămâna trecută şi, începând de sâmbătă au existat confruntări violente cu poliţia şi armata, soldându-se cu zeci de răniţi şi cel puţin un ofiţer de poliţie mort.

Demonstraţiile au inclus lupte şi ocuparea clădirilor guvernamentale, un grup de veterani ai armatei încercând să stabilească un „sediu al revoluţiei” în clădirea Ministerului de Externe sâmbătă seara.

Ambasada SUA în Liban a pactizat cu protestatarii sâmbătă, susţinând că „poporul libanez a suferit prea mult şi merită să aibă lideri care îl ascultă şi schimbă cursul pentru a răspunde cererilor populare de transparenţă şi responsabilitate”, adăugând că SUA sprijină „dreptul lor la protest paşnic”.

Iranul, care menţine relaţii strânse cu grupul politic şi militant libanez Hezbollah, a cerut ţărilor să se abţină de la politizarea exploziei din 4 august şi a sugerat că SUA ar trebui să-şi ridice sancţiunile împotriva Libanului dacă este „onestă cu privire la oferta sa de asistenţă” pentru ţară. Duminică, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va ajuta investigaţiile dacă i se va cere.

Atât Hezbollah, cât şi preşedintele Aoun au spus că ancheta privind dezastrul exploziei ar trebui să fie condusă de autorităţile libaneze, în timp ce unele forţe de opoziţie au cerut preluarea de către actorii internaţionali.

Aoun a afirmat vineri că nu exclude ca explozia să fie cauzată de interferenţa externă, menţionând că este posibil ca aceasta să fi fost cauzată de o rachetă sau o bombă.

Explozia din 4 august a lăsat peste 200 de morţi, 6.000 de răniţi şi peste 300.000 de persoane au rămas fără adăpost.

Explozia a distrus o mare parte din zona portului şi blocuri din jurul acesteia, spulberând ferestre şi provocând alte pagube la mii de clădiri. Experţii genişti estimează că cele 2.750 kg de azotat de amoniu din port au provocat o explozie cu o forţă echivalentă cu cea a unei mici bombe nucleare.