Putin va încerca pentru a cincea oară în patru ani să-l convingă pe Xi Jinping să lanseze un nou gazoduct din Rusia

Vladimir Putin (st) şi omologul său chinez, comunistul Xi Jinping (Getty Images)
Redacţia
19.05.2026
Vladimir Putin (st) şi omologul său chinez, comunistul Xi Jinping (Getty Images)
Redacţia
19.05.2026

Preşedintele rus Vladimir Putin plănuieşte să viziteze China pentru a cincea oară din 2022 pentru a purta discuţii faţă în faţă cu Xi Jinping, în încercarea de a-l convinge în cele din urmă să aprobe noul gazoduct Power of Siberia 2.

Proiectul privind gazele naturale, pe care Putin l-a propus pentru prima dată în 2015 şi a cărui construcţie era planificată să înceapă acum doi ani, a revenit pe agenda lui Putin, a anunţat luni consilierul prezidenţial Iuri Uşakov.

„Acest subiect va fi discutat foarte detaliat. Suntem hotărâţi să discutăm serios această chestiune”, a spus Uşakov, adăugând că Rusia „îşi menţine rolul de furnizor de încredere” de resurse energetice pentru China şi că a exportat 31 de milioane de tone de petrol pe piaţa chineză în primul trimestru — cu o treime mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Potrivit lui Uşakov, delegaţia lui Putin îi va include pe şefii Rosneft şi Gazprom — Igor Secin şi Alexei Miller — precum şi cinci vicepremieri şi opt miniştri, care sunt aşteptaţi să semneze „aproximativ 40 de documente”, informează The Moscow Times.

Putin a vizitat China în februarie 2022, octombrie 2023, mai 2024 şi septembrie 2025. Şi de fiecare dată, Power of Siberia 2 a fost un subiect de discuţie. După cea mai recentă vizită, Putin a anunţat că un gazoduct cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an a fost aprobat, că a fost semnat un „memorandum obligatoriu din punct de vedere juridic” şi că livrările de gaz către China vor creşte în curând la 100 de miliarde de metri cubi pe an.

Partea chineză nu a confirmat niciodată public declaraţiile preşedintelui rus.

Totuşi, în martie, s-a aflat că Beijingul a inclus „lucrările pregătitoare pentru ruta centrală a gazoductului ruso-chinez” în actualul său plan cincinal (până în 2030), deşi nu a menţionat direct Power of Siberia 2.

În ciuda negocierilor care durează de mai bine de un deceniu, Putin şi Xi încă nu au reuşit să ajungă la un acord asupra celei mai importante probleme — preţul gazului. Condiţiile de investiţie pentru proiect şi începerea operaţiunilor gazoductului rămân, de asemenea, nerezolvate, au raportat surse Reuters în octombrie. China ceruse anterior ca preţurile gazului să fie reduse la nivelurile interne din Rusia — aproximativ 50 de dolari SUA pentru o mie de metri cubi, ceea ce este de aproape 10 ori mai puţin decât preţurile europene.

Deşi Putin încă nu a obţinut undă verde din partea Beijingului, implementarea proiectului devine acum mai probabilă, a declarat pentru The Moscow Times Michal Meidan, şefa cercetării energetice privind China la Oxford Institute for Energy Studies. Criza iraniană şi închiderea Strâmtorii Hormuz au paralizat 20% din fluxurile globale de GNL. Acest lucru subliniază rolul conductelor ca tampon împotriva unui şoc al aprovizionării maritime, subliniază Meidan.

Gazprom, care a pierdut piaţa europeană a gazelor şi vinde volume minime în străinătate încă de la sfârşitul anilor 1980, are nevoie disperată de un nou gazoduct. Cu toate acestea, proiectul Power of Siberia 2 este puţin probabil să devină operaţional înainte de 2030, deoarece detaliile tehnice esenţiale rămân nerezolvate, iar China analizează în continuare alte opţiuni de aprovizionare terestră, inclusiv un gazoduct din Turkmenistan, notează Meidan.

„În mod tradiţional, China şi-a privit securitatea energetică prin prisma limitării aprovizionării prin conducte la nu mai mult de 25% din piaţă şi nu a dorit să devină dependentă de Moscova”, notează Laurent Ruseckas, director executiv pentru gaze globale la S&P Global.

„Dar, în contextul actualei crize, creşterea aprovizionării prin conducte poate părea mai degrabă pozitivă decât negativă”, adaugă el.

Potrivit lui Ruseckas, S&P Global se aşteaptă ca gazoductul să înceapă operaţiunile până la sfârşitul anului 2031, iar Gazprom şi China National Petroleum Corporation vor continua probabil negocierile privind preţul.

China cumpără în prezent gaz rusesc la 258 de dolari SUA pentru o mie de metri cubi. Acest preţ este cu 40% mai mic decât cel plătit de ceilalţi clienţi ai Gazprom din afara spaţiului ex-sovietic (420 de dolari SUA pentru o mie de metri cubi).

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos