"Plecaţi, sunteţi toţi ucigaşi". Beirutul iese în stradă

La sfârşitul săptămânii, la Beirut au izbucnit proteste şi revolte după ce sute de familii i-au plâns pe cei ucişi în explozia de marţi, despre care ziarele susţin că ar fi rezultatul neglijenţelor autorităţilor ce durează de ani de zile, ce au permis ca 2.750 de tone de nitrat de amoniu să fie depozitate chiar alături de o grămadă de artificii confiscate.

La fel ca în cazul protestelor masive de anul trecut, care au cauzat căderea Cabinetului Hariri - acuzat de corupţie endemică şi nepotism - Guvernul este considerat din nou direct responsabil pentru tragedia epică de această săptămână.

După ce autorităţile au arestat persoane din conducerea portului, acuzaţiile de tot soiul au scos la iveală un hăţiş birocratic în care numeroşi oficiali şi entităţi implorau Guvernul să facă ceva pentru a muta cantitatea enormă de nitrat de amoniu stocată atât de aproape de o zonă dens populată.

Sâmbătă, posturile de televiziune locale au arătat câteva mii de protestatari care ocupau cel puţin patru clădiri ministeriale din centrul Capitalei Beirut.

Se estimează că zece mii de persoane au participat la demonstraţii deseori violente, care ar fi fost întâmpinate inclusiv cu focuri de armă din partea Poliţiei. Cel puţin un ofiţer de poliţie a fost declarat mort în urma ciocnirilor.

Reuters raportează că sectorul bancar libanez rămâne, asemenea protestelor din 2019, una dintre ţintele furiei oamenilor:

"Protestatarii libanezi au luat cu asalt ministerele din Beirut şi au spart sâmbătă birourile Asociaţiei Băncilor Libaneze, conform unor filmări transmise la televiziunea libaneză. Au fost raportate focuri de armă trase în timpul protestelor generate de explozia devastatoare de săptămâna aceasta".

Numărul tot mai mare de răniţi este un indicator al furiei libanezilor:

Crucea Roşie a declarat că a tratat 117 persoane rănite la faţa locului, în timp ce alte 55 au fost duse la spital. Un incendiu a izbucnit în Piaţa Martirilor din centrul oraşului.

Zeci de protestatari au spart Ministerul de Externe, unde au ars un portret al preşedintelui Michel Aoun, care, pentru mulţi, este reprezentantul unei clase politice ce a guvernat Libanul zeci de ani şi pe care o consideră vinovată de crizele politică şi economică profunde ale naţiunii.

În timpul nopţii, ministerele „controlate” de protestatari au inclus Ministerul Afacerilor Externe, al Mediului şi Energiei, precum şi Ministerul Economiei.

Sloganuri omniprezente, precum „poporul doreşte căderea regimului”, şi arderea portretelor liderilor şi politicienilor libanezi, cum ar fi preşedintele Michel Aoun, au putut fi observate şi în timpul manifestaţiilor în masă din Piaţa Martirilor.

Răspunzând presiunii şi furiei populare, premierul Hassan Diab a cerut alegeri parlamentare anticipate şi o perioadă de tranziţie de două luni. "Nu putem ieşi din această criză fără alegeri parlamentare anticipate", a declarat Diab într-o adresare televizată.

Dar conform unui raport Reuters, numeroşi protestatari sunt de părere că politicienii ar trebui spânzuraţi şi pedepsiţi pentru neglijenţă.

Libanul este în mijlocul unei crize financiare, autorităţile impunând restricţii şi controale de capital fără precedent pentru clienţii băncilor: aceştia nu pot scoate uşor fonduri din propriile conturi de economii, existând restricţii în special la conversia în dolari - din cauza temerilor de scurgeri de capital. Restricţii sunt, de asemenea, impuse pentru transferurile în străinătate, iar lira libaneză s-a prăbuşit efectiv.

Oficialii estimează că explozia a dus la o pierdere estimată între trei şi cinci miliarde de dolari, cu sute de mii de oameni rămaşi fără adăpost, având în vedere că întregi cartiere au fost distruse.