Explozia din Beirut survine pe fondul unor tensiuni regionale deja acumulate

În seara zilei de 4 august, o explozie masivă a zguduit portul capitalei libaneze Beirut, provocând pagube devastatoare şi lăsând mii de victime. Explozia a trimis o undă de şoc în oraş şi a spart geamurile pe o rază de 10 kilometri. Şocul a fost resimţit până în insula Cipru din Marea Mediterană.

În dimineaţa zilei de 5 august, numărul deceselor raportate a depăşit 100 şi circa 4.000 de persoane au fost rănite. Cel puţin 48 de membri ai personalului ONU şi 27 de membri ai familiilor acestora se află printre răniţi. 10 salvatori implicaţi în operaţiunea de acordare de prim ajutor au murit.

Rapoartele iniţiale sugerează că explozia ar fi putut fi cauzată de o explozie provocată în zona de depozitare a portului, unde se aflau stocate 2.750 de tone de nitrat de amoniu, care este de obicei utilizat ca îngrăşământ agricol, însă este deseori folosit în atentate teroriste. Nitratul a fost ţinut timp de şase ani într-un depozit portuar, fără măsuri de siguranţă adecvate, „punând în pericol siguranţa cetăţenilor”.

Problema este că nu se ştie ce anume a amorsat explozia nitratului în sine, iar acest amănunt a generat diverse speculaţii vehiculate pe reţele media şi pe platformele de socializare.

Există rapoarte care sugerează că un număr de membri Hezbollah se aflau în zona portului în momentul exploziei. Acest lucru a provocat imediat speculaţii că incidentul ar putea fi rezultatul unui atac israelian, de exemplu, a unor acţiuni de sabotaj, sau a unei lovituri cu rachete cumva neobservată şi că locul exploziei a fost de fapt o parte a infrastructurii militare Hezbollah.

Forţele de apărare israeliene nu au comentat oficial aceste speculaţii. Presa israeliană, care este adesea dornică să promoveze presupuse victorii militare israeliene, a susţinut că nu forţele israeliene au atacat Beirutul. La rândul său, organizaţia Hezbollah a negat rapoartele că explozia ar fi avut loc pe unul dintre zonele pe care le controlează, spunând că nu a avut loc niciun atac israelian pe 4 august.

Cu toate acestea, se pare că administraţia SUA are un punct de vedere cu totul diferit. Comentând situaţia după o întâlnire cu oficiali militari, preşedintele Donald Trump a susţinut că incidentul a fost un atac. „Se pare că a fost un atac. A fost un fel de bombă”, a afirmat Trump.

Oricare ar fi cauza reală a tragediei, exploziile de la Beirut au alimentat deja tensiuni în regiune. Şi în ciuda negărilor organizaţiei Hezbollah şi mass-mediei israeliene, părţile aflate în conflict se acuză reciproc.

Ţinând cont de seria recentă de incidente militare care au avut loc în prima linia a conflictului israeliano-libanez şi în zona ocupată israeliană din Înălţimile Golan, orice nouă provocare la frontieră poate duce cu uşurinţă la o escaladare. Anii de propagandă de război şi confruntările militare, precum şi tensiunea ridicată în cadrul societăţii israeliene şi libaneze au creat deja condiţii în care un incident militar, chiar mic, poate fi suficient pentru a provoca un război masiv în regiune.

Acest mare război nu ar fi, neapărat, în interesul Tel Aviv-ului sau al organizaţiei Hezbollah, deoarece va avea, evident, un impact devastator atât asupra Israelului, cât şi asupra Libanului. În acest sens, este deosebit de interesant faptul că administraţia Trump face declaraţii care contribuie, de fapt, la acest scenariu.

Există şanse ca într-o perioadă de adâncire a crizei sociale şi politice din SUA, pe fondul unei situaţii economice complicate în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale ale SUA, şi pentru a distrage atenţia publică de la nenumăratele probleme generate de comportamentul agresiv al Chinei, să existe interesul de a arunca în aer fragila pace din Orientul Mijlociu.