Libanul marcat de proteste anti-guvernamentale

În urma exploziei de marţi, care a distrus portul din Beirut şi o parte a capitalei libaneze lăsând fără adăpost peste 200 de mii de persoane, autorităţile au plasat mai mulţi oficiali din port sub arest la domiciliu, preocupaţi să-i găsească pe cei consideraţi responsabili de „neglijenţa criminală” şi avertizând că aceştia se vor confrunta cu pedeapsa maximă prevăzută de lege.

Cu toate acestea, proteste anti-guvernamentale au fost omniprezente joi in Beirut, degenerând chiar în confruntări violente cu forţele de ordine.

Zeci de oameni, supăraţi de presupusa neglijenţă a guvernanţilor, care a dus la explozia a 2.750 de tone de nitrat de amoniu într-un depozit din port, s-au adunat în apropierea parlamentului, iar forţele de ordine au fost determinate să recurgă la gaze lacrimogene pentru a ţine mulţimea sub control.

Explozia, despre care autorităţile susţin că a fost cauzată de depozitarea compusului chimic extrem de volatil, a distrus cartiere întregi din capitala naţiunii. Nitratul de amoniu a fost depozitat în portul din Beirut încă din 2013, după ce a fost descărcat de pe o navă care naviga sub un steag moldovenesc.

Aproximativ 5.000 de persoane au fost rănite, iar zeci sunt date dispărute. Cifra morţilor se ridică la peste 130.

Pe măsură ce ancheta cu privire la incident continuă, un număr de oficiali portuari au fost arestaţi.

Şeful portului a fost şi el implicat, deoarece angajaţii ceruseră anterior autorităţilor permisiunea de a vinde sau muta substanţa, care este folosită ca îngrăşământ pentru culturi având conţinut ridicat de azot, dar este, de asemenea, o componentă a explozibililor folosiţi în minerit şi alte industrii, precum şi în atentate teroriste.

Potrivit guvernatorului Beirutului, Marwan Aboud, aproximativ 300.000 de oameni au rămas fără adăpost în urma exploziei.

Dezastrul a intensificat provocările cu care guvernul libanez se confruntă de anul trecut - când au avut loc numeroase proteste privitoare la corupţia generalizată din guvernul Hariri - determinând dizolvarea cabinetului, o criză politică urmată de una financiară şi economică.

Distrugerea principalului centru logistic libanez a provocat o lovitură serioasă pentru o ţară care importă aproximativ 70 la sută din materiile prime şi produsele pe care le consumă.

Marţi seara, Ministerul Transporturilor a anunţat că cea mai mare parte a mărfurilor va trebui să fie acum ghidată prin portul Tripoli, a cărei capacitate este doar o fracţiune din cea din Beirut şi care, la rândul său, este ameninţat de conflictul civil care face ravagii în Libia.

În urma unei solicitări de ajutor emise de autorităţile libaneze, numeroase ţări s-au grăbit să acorde ajutor în urma dezastrului. Rusia a trimis cinci aeronave, un spital de campanie, medici, echipe de salvare şi un laborator pentru detecţia COVID-19.

De asemenea, Germania a trimis zeci de specialişti în Liban pentru a căuta supravieţuitorii prinşi sub dărâmăturile exploziei, a informat AP. Franţa a trimis 55 de militari de securitate, 6 tone de echipamente medicale şi aproximativ 10 medici de urgenţă, potrivit Reuters, în timp ce preşedintele Emmanuel Macron a zburat personal la Beirut joi, într-o nouă ilustrare a legăturilor tradiţionale dintre cele două naţiuni.