Groapa care este Grecia: datoria elenă trebuie redusă cu 95 miliarde de euro

Greciei trebuie să i se reducă datoria cu aproximativ 100 miliarde de euro dacă se doreşte ca ţara împovărată de datorii să aibă o şansă de a ieşi din criza severă şi prelungită în care se află în prezent, conform unui think tank, susţine ziarul The Telegraph.

Într-o analiză, Naţional Institute of Economic and Social Research (NIESR) a descris impactul creşterii TVA-ului şi ţintele bugetare stricte, care ar putea duce la agravarea situaţiei.

În condiţiile în care acţiunile băncilor elene au pierdut o treime din valoarea lor, analiza NIESR a arătat că economia Greciei va intra din nou în recesiune în acest an sau în următorul.

Până la sfârşitul anului 2016, se crede că economia elenă se va contracta cu 30% faţă de apogeul ei din 2007 şi cu 7% faţă de intrarea în zona euro în 2001.

“Nu vedem Grecia revenind la nivelul pe care l-a avut înainte să se alăture zonei euro în 2001, şi nici pe departe la nivelul pe care l-a avut înainte să fie lovită de această criză. Aşadar, este vorba de o criză prelungită şi severă pentru Grecia”, a declarat Jack Meaning, cercetător la NIESR.

Conform economiştilor, creditorii Greciei vor trebui să şteargă sau să restructureze 95 miliarde de euro din datoria sa de 320 miliarde de euro, pentru a o reduce la aproximativ 130% din PIB-ul ţării de la o previziune de 186,9% pentru acest an.

Previziunile think tank-ului au arătat că economia elenă este aşteptată să se contracte cu 3 procente în 2015 şi cu 2,3 procente în 2016, rămânând în recesiune până în cea de-a doua jumătate a anului următor.

Conform estimărilor curente, economia Greciei nu va reveni la nivelul său pre-euro până în prima jumătate a anului 2023.

Meaning a declarat că încă există o şansă mare ca Grecia să iasă din zona euro (Grexit), în condiţiile în care creşterea TVA-ului va lovi probabil economia mai puternic decât au sugerat coeficienţii fiscali obişnuiţi.

NIESR a declarat că ţintele stricte privind surplusul bugetar primar, impuse asupra Atenei de către creditorii săi, ar putea duce la un declin economic şi chiar la o extindere a datoriei totale.

Think tank-ul a calculat de asemenea impactul înlăturării ratelor reduse la TVA pentru un anumit număr de produse de bază. Creşterea TVA-ului este aşteptată să genereze un randament de 0,25% în acest an şi de aproximativ 1% în 2016 şi 2017.

Creditorii Greciei vor trebui să şteargă sau să restructureze 95 miliarde de euro din datoria sa de 320 miliarde de euro, pentru a o reduce la aproximativ 130% din PIB-ul ţării de la o previziune de 186,9% pentru acest an

Reducerea datoriei recomandate de NIESR este mult mai mare decât cele 30 de procente implicate de cea mai recentă analiză a FMI privind sustenabilitatea datoriei, care a avertizat că Grecia ar putea avea nevoie de un moratoriu deplin asupra rambursării datoriei pentru 30 de ani, conform The Telegraph.

Europa a exclus o reducere a datoriei şi Meaning a declarat că analiza NIESR ar viza o “prelungire foarte semnificativă” a rambursării plăţilor către creditorii internaţionali.

În prezent, Grecia se află în negocieri cu troika creditorilor internaţionali în privinţa primirii unui al treilea pachet de salvare financiară în valoare de 86 miliarde de euro. Pentru a primi aceşti bani, Atena a fost de acord să aplice o serie de reforme şi măsuri de austeritate nepopulare care au dat naştere unor rupturi în sânul guvernului elen.

Acordul pentru noul bailout este aşteptat să fie finalizat până în 20 august, când Atena trebuie să plătească Băncii Centrale Europene suma de 3,2 miliarde de euro.

Deşi situaţia negocierilor este încă nesigură, Fondul Monetar Internaţional a mai pus gaz pe foc, anunţând săptămâna trecută că nu se va implica în noul pachet de salvare financiară a Greciei până când nu sunt asigurate condiţiile pentru sustenabilitatea datoriei, inclusiv reducerea datoriei şi aplicarea unor reforme economice.

Grecia a primit recent un împrumut pe termen scurt în valoare de 7,16 miliarde de euro din partea UE, care a permis ţării puternic îndatorate să ramburseze aproximativ 2 miliarde de euro către FMI.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.