Tsipras avertizează că ar putea avea loc alegeri anticipate datorită legiuitorilor “rebeli”
alte articole
Premierul grec Alexis Tsipras a avertizat partidul de guvernament, Syriza, că s-ar putea să fie nevoit să ceară organizarea de alegeri anticipate dacă legiuitorii ţării continuă să se opună discuţiilor cu creditorii internaţionali pentru cel de-al treilea pachet de salvare financiară (bailout) a Greciei.
Tsipras a făcut aceste remarci miercuri în timpul unui interviu la postul de radio Şto Kokkino al partidului Syriza.
“Aş fi ultima persoană care ar dori alegeri [anticipate], dacă mi-aş asigura o majoritate parlamentară pentru a merge până la capătul mandatului de 4 ani”, a declarat Tsipras.
“Dar dacă nu obţin o majoritate parlamentară, voi fi forţat să mă îndrept spre alegeri”, a adăugat el.
Avertizarea premierului elen are loc în contextul în care 60 dintre cei 149 de legiuitori ai săi au refuzat să susţină reformele cerute de creditorii internaţionali şi pe care el a acceptat să le implementeze în cadrul unui summit european din 13 iulie. Astfel, Tsipras a fost forţat să se bazeze pe legiuitorii din opoziţie pentru adoptarea legislaţiei.
Tsipras a adăugat că doreşte să organizeze o întâlnire de urgenţă a partidului Syriza în luna septembrie pentru a determina viitorul acestuia.
Guvernul lui Tsipras - instalat acum şase luni -, care a ajuns la conducere pe baza promisiunilor că va respinge măsurile de austeritate şi va reduce o mare parte din datoria ţării, se află acum în discuţii cu creditorii internaţionali pentru un al treilea bailout în valoare de 86 miliarde de euro. Acest împrumut, al treilea din 2010, este acordat cu condiţia ca Grecia să implementeze o serie de reforme şi măsuri de austeritate foarte nepopulare.
La începutul acestei săptămâni, Grecia a început o nouă rundă de discuţii cu troika creditorilor internaţionali – Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – privind reformele din sectorul pensiilor şi al pieţei muncii.
Noile discuţii au loc după 5 luni de negocieri cu creditorii Greciei care nu au produs rezultate palpabile. În cele din urmă, creditorii au blocat împrumuturile şi au restricţionat lichidităţile de urgenţă către băncile elene, forţându-l pe Tsipras să cedeze şi să accepte cerinţele creditorilor.
Tot în această săptămână sunt aşteptate negocieri de nivel înalt între miniştrii eleni şi oficialii UE şi ai FMI.
Atena speră că noile discuţii se vor solda cu rezultate pozitive până în 20 august, când trebuie să plătească BCE suma de 3,2 miliarde de euro.
După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.