Pentru a reduce dizidenţa, Syriza organizează un congres extraordinar în septembrie

Comitetul central al partidului de guvernământ Syriza a votat joi noaptea în favoarea organizării unui congres extraordinar în luna septembrie, propunere făcută de premierul Alexis Tsipras în încercarea de a stabili o poziţie comună faţă de acordul cu creditorii internaţionali ai Greciei.

În plus, Tsipras a declarat că, dacă miniştrii rebeli din guvernul său o cer, atunci s-ar putea organiza un referendum pentru duminică pentru găsirea unei soluţii mai rapide.

Acest congres are loc în contextul în care 60 dintre cei 149 de legiuitori ai săi au refuzat să susţină reformele cerute de creditorii internaţionali şi pe care el a acceptat să le implementeze în cadrul unui summit european din 13 iulie. Astfel, Tsipras a fost nevoit să se bazeze pe legiuitorii din opoziţie pentru adoptarea legislaţiei.

Miniştrii rebeli care s-au opus reformelor şi măsurilor de austeritate acuză guvernul de trădarea ţării şi îngenuncherea în faţa creditorii internaţionali ai Greciei pentru a putea primi un al treilea program de salvare financiară în valoare de 86 miliarde de euro.

La începutul acestei săptămâni, Grecia a început o nouă rundă de discuţii cu troika creditorilor internaţionali – Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – privind reformele din sectorul pensiilor şi al pieţei muncii.

Noile discuţii au loc după 5 luni de negocieri cu creditorii Greciei care nu au produs rezultate palpabile. În cele din urmă, creditorii au blocat împrumuturile şi au restricţionat lichidităţile de urgenţă către băncile elene, forţându-l pe Tsipras să cedeze şi să accepte cerinţele creditorilor.

Dar, lucrurile s-au încins puţin după ce FMI a anunţat joi că nu se va implica în noul pachet de salvare financiară a Greciei până când nu sunt asigurate condiţiile pentru sustenabilitatea datoriei, inclusiv reducerea datoriei şi aplicarea unor reforme economice.

Totuşi, Atena spera că putea obţine banii până în 20 august, când trebuie să plătească Băncii Centrale Europene suma de 3,2 miliarde de euro.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.