România, pe locul trei în UE privind ponderea tinerilor care lucrează independent deşi statul este un obstacol pentru atreprenoriat

România se află printre statele europene cu cea mai ridicată pondere a tinerilor antreprenori deşi nu există încă legislaţie care să faciliteze educaţia antreprenorială ca în celelalte ţări din UE, statul fiind cel mai mare obstacol pentru tinerii înterprinzători.

„Percepţia generală este că avem o legislaţie anti-business şi anti-antreprenoriat. Ceea ce denumim noi 'statul' este un ansamblu de oameni care lucrează la stat şi a căror prioritate este mentenanţa jobului şi a relaţiilor, nu modernizarea statului. Statul este marele obstacol în tot ceea ce face. Până acum câteva zile, era un stat care măcar îi ajuta pe cei mai puţin norocoşi, acum nici asta nu mai face. Din păcate, statul român doar împarte privilegii nemeritate şi tocmai de aceea, nu mă aştept să facă vreun efort pentru sprijinirea acestor tineri” a declarat pentru Ziare.com. Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE.

Potrivit statisticilor la nivel european, în 2025, peste 2 milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani erau lucrători independenţi. În România, ponderea tinerilor care lucrează pe cont propriu este de 10,3%, ceea ce ne poziţionează pe locul trei printre statele membre, potrivit sursei citate.

Aceste date nu iau în calcul toate formele de antreprenoriat în care tinerii din România excelează, potrivit profesorului Arian Mitroi, care a menţionat pentru sursa citată că numărul tinerilor antreprenori români este chiar mai mare în realitate.

„Aceste procente nu includ cel mai 'cool' aspect pe care eu l-am sesizat în interacţiunea cu studenţii. Foarte mulţi dintre ei, atât fete, cât şi băieţi, sunt şi antreprenori financiari. Sunt şi investitori bursieri pe care noi îi percepem ca antreprenori. Nu trebuie să ai neapărat compania ta, ci poţi să fii investitor şi asta e o formă frumoasă de antreprenoriat modern. Dacă adăugăm şi asta, procentul este chiar relevant pentru o generaţie cu un sentiment foarte acut al nevoii de independenţă financiară”, a explicat profesorul de finanţe comportamentale.

Totodată, profesorul a vorbit despre o generaţie care gândeşte pe mai multe planuri şi vrea să aibă o perspectivă mult mai largă asupra modului în care va arăta viitorul lor. Mulţi dintre ei încep o afacere înainte să-şi termine studiile, dar asta nu îi face să renunţe la studii, ci doar îi învaţă să-şi concentreze eforturile în mai multe direcţii.

Interesul tinerilor pentru a deveni antreprenori se vede şi din datele interne. În 2025, atunci când ministerul Economiei a deschis înscrierile pentru programul Start-up Nation, peste 6.000 de tineri s-au înscris încă din prima oră să participe la cursuri gratuite pentru antreprenoriat, ceea ce era doar primul pas în obţinerea unei finanţări de 250.000 de lei.

„Tinerii privesc către viitor şi nu vor să fie doar nişte angajaţi pe termen lung, pentru că nu este calea către proprietate şi prosperitate. Ca să ajungi acolo trebuie să fii antreprenor, dar între timp sunt într-o permanentă căutare de oportunităţi. De obicei, cei pe care i-am văzut cu spirit antreprenorial au şi job, iar ei gândesc antreprenoriatul ca un plan B pe lângă job. Ei văd mai degrabă o pasiune în antreprenoriat şi nu neapărat soluţia comercială”, a declarat Adrian Mitroi pentru sursa citată.

Deşi există dorinţă, Adrian Mitroi a spus că, în acest moment, sistemul de educaţie din România nu poate ţine pasul cu schimbările de pe pieţele financiare şi nici cu ritmul tinerilor:

„Din nefericire, universităţile sunt extrem de rigide în privinţa antreprenoriatului şi sunt rămase cu mult în urmă inteligenţei artificiale şi a businessului actual. Sistemul este copleşitor de birocratic, nu are neapărat un merit în această zonă, deşi se fac eforturi. Este un sistem educaţional foarte bun pentru economia de acum câţiva ani, nu pentru economia de peste câţiva ani.”

Profesorul Mitroi a mai spus că tinerii nu sunt mânaţi doar de sentimente pozitive în drumul lor spre antreprenoriat. Mulţi dintre ei au văzut în exemplul părinţilor câte piedici poate avea un angajat şi nu vor să treacă prin aceeaşi experienţă, plină de îngrijorări şi lipsuri.

„Această tendinţă a tinerilor de a se îndrepta spre antreprenoriat cuprinde şi o doză importantă de frustrare şi nemulţumire. Dacă generaţiile seniorilor au fost mai îngăduitoare pentru că au avut oportunităţi de toate felurile şi s-au preocupat de credite şi de avansul personal şi profesional, cei tineri se uită cu distanţă la aceste lucruri, pentru că văd societăţile avansate din Asia şi America cât de flexibile sunt şi atunci forma lor de revoltă faţă de un stat neprietenos, care te calcă pe picioare în orice iniţiativă, este antreprenoriatul”, a concluzionat profesorul Adrian Mitroi pentru Ziare.com.

Noul ministru al Educaţiei, Mihai Dimian, a anunţat în aprilie 2026 că anul acesta peste 1.000 de cadre didactice vor fi pregătite să predea educaţie financiară.