Grecia are prea mulţi fermieri (WSJ)

Europa de Sud are o problemă legată de productivitate. Lucrătorii din Grecia, Portugalia, Spania şi Italia produc toţi sub media din zona euro pe oră lucrată. Diferenţa este deosebit de vizibilă în Grecia şi Portugalia, două dintre ţările care primesc credite de la zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

De ce se întâmplă acest lucru?, se întreabă cotidianul american Wall Street Journal (WSJ). Se fac frecvent speculaţii nefondate potrivit cărora europenii din sud nu muncesc ''din greu'' la fel ca omologii lor din nord, indiferent la ce se referă acest lucru.

O explicaţie sprijinită de date este aceea că e mult mai probabil ca europenii din sud să muncească în ferme iar agricultura este un sector cu productivitate scăzută, deşi munca este dură. Diferenţa este deosebit de vizibilă pentru Grecia şi Portugalia: 12% din lucrătorii greci şi 7% din cei portughezi muncesc în agricultură, silvicultură sau pescuit, conform datelor Eurostat din 2010. Media zonei euro pentru ocuparea forţei de muncă în sector este de 3%. Doar 2% din lucrătorii germani sunt angajaţi în agricultură (silvicultură sau pescuit).

Spania şi Italia se află puţin peste media din zona euro, fiecare cu 4% din forţa de muncă angajată în sector. Dar în regiunile cel mai puţin productive ale celor două ţări - sudul Italiei, de exemplu - fermele mici sunt angajatori semnificativi.

Fermele mici sunt deosebit de frecvente în Grecia, fapt ce explică de ce un procent mai mare de greci lucrează în agricultură comparativ cu oricare altă ţara din zona euro.

Un peisaj rural presărat cu ferme mici, deţinute de familii, pare pitoresc, dar este de fapt o reţetă pentru productivitate scăzută, consideră WSJ. Productivitatea muncii se ameliorează major atunci când lucrătorii trăiesc la oraş. De aceea, poveşti despre greci care se mută din Atena întorcându-se la munca în ferme nu sunt o evoluţie de dorit. A munci este mai bine decât a fi şomer, dar economia greacă trebuie să devină mai puţin agricolă, nu mai mult, este de părere cotidianul american.

Ce poate face Uniunea Europeană? Este greu într-o democraţie să proiectezi rapid schimbări structurale majore în economie. Migraţia masivă internă înregistrată în China, din zone rurale la oraş, a fost uluitoare, potrivit WSJ, dar fermierii chinezi sunt mult mai săraci decât agricultorii greci, astfel că primesc stimulente mult mai mari pentru a se muta. În al doilea rând, există locuri de muncă în oraşele din China.

O idee ar putea fi reformarea sistemului de UE de porţionare a subvenţiilor pentru fermierii săi. Acest lucru este deja în curs, dar direcţia pe care o iau aceste reforme nu pare să recunoască faptul că pentru a face fermele mai productive trebuie să se reducă numărul de persoane care lucrează în ele şi care locuiesc în zone rurale.

Aceasta este problema legată de ''Politica de dezvoltare rurală' a UE. Agricultura trebuie să se facă în zonele rurale, unde terenul este mai ieftin, dar de ce să se cheltuiască bani pentru a 'diversifica' economia rurală? Care este viziunea aici?: un start-up tehnologic blocat în mijlocul unui fost câmp de porumb?, se întreabă WSJ.

Oamenii pleacă din zonele rurale la oraş pentru că salariile de la oraş sunt mai mari şi aceasta pentru că lucrătorii sunt mai productivi la oraş. De ce să se folosească fondurile UE pentru a lupta împotriva acestei tendinţe?, se întreabă ziarul american în final.