Germania s-a săturat să-i finanţeze pe 'neonazişti': Partidul Naţional-Democrat nu va mai primi subvenţii de stat

Parlamentarii germani au sistat finanţarea Partidului Naţional Democratic (NPD) de la bugetul de stat. Neavând instrumente legale pentru a interzice activitatea NPD, autorităţile ţării au reuşit totuşi să dea o puternică lovitură acestui partid şi să pună sub semnul întrebării existenţa sa ulterioară, cu o jumătate de an înainte de alegerile pentru Bundestag, notează, marţi, cotidianul rus Kommersant.

Fiind un partid înregistrat oficial, până acum NPD primea regulat bani de la bugetul federal: câte 85 de eurocenţi pentru votul fiecărui alegător în alegerile europene, naţionale sau regionale, plus plăţi suplimentare calculate în funcţie de contribuţiile de membru şi de adeziune. Conform aceluiaşi principiu sunt finanţate şi alte partide, cu condiţia ca acestea să se bucure de sprijinul a cel puţin 1% din populaţia ţării. Forţele de extremă-dreapta, care au întrunit la alegerile din 2009 pentru Bundestag 1,5% din voturi (peste 635.000 de alegători), primeau de la stat în fiecare semestru circa 250.000 de euro, precizează cotidianul rus.

În luna decembrie, Curtea administrativă federală a amendat partidul cu suma de 1,27 milioane de euro, pentru erori în bilanţurile contabile. În condiţiile în care amenda nu a fost plătită nici până la această oră, Bundestagul, care se ocupă cu redistribuirea plăţilor, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că suspendă subvenţionarea NPD. Pentru partid această decizie va constitui o lovitură serioasă. În ultimii ani, volumul subvenţiilor către partid a fost de 1,3 milioane de euro şi asigura circa 40% din bugetul NPD.

Astfel, fără a interzice activitatea forţelor de extremă dreapta, autorităţile germane au reuşit să pună sub semnul întrebării existenţa ulterioară a NPD. După cum consideră experţii, acest lucru se va răsfrânge în mod inevitabil asupra activităţii fracţiunilor NPD din parlamentele din Saxonia şi Mecklenburg-Pomerania Inferioară, asupra salariilor funcţionarilor de partid şi pregătirii campaniei electorale din acest an.

De acelaşi lucru se teme şi conducerea la nivel federal a NPD. După cum a declarat pentru Spiegel Online purtătorul de cuvânt al partidului, Frank Franz, această îngheţare de plăţi constituie 'o încercare orientată' de a împiedica desfăşurarea campaniei electorale şi a atenţionat că partidul va înainta apel.

'Decizia este una mai mult politică decât formal juridică', este de părere analistul rus Aleksandr Kamkin. Potrivit acestuia, balansând între lozinci de extremă dreapta şi cele populiste şi evitând corelarea oficială cu Partidul Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP), prin însuşi faptul existenţei sale NPD discreditează eficienţa denazificării Germaniei. 'Existenţa unui partid care face apel la moştenirea nazismului constituie o pată neagră pentru Germania democrată. Dacă Berlinul ar fi avut instrumente legale pentru interzicerea lui, acest lucru ar fi fost făcut demult. Însă, terenul de drept s-a dovedit prea îngust, cu atât mai mult cu cât numărul de activişti ai partidului de ridică la circa 5-7.000, ceea ce înseamnă că el nu constituie o ameninţare reală', subliniază expertul rus.

În luna decembrie, mai mulţi deputaţi din Bundestag şi din reprezentanţa landurilor federale au cerut interzicerea NPD. Din anul 2000, aceasta a fost deja a treia încercare de a interzice forţele de extremă dreapta, însă actualitate i-au conferit aşa-zisele 'asasinate doener' care au zguduit Germania: în 2011 a fost descoperită o serie de asasinate comise în perioada 2000-2006 de o bandă neonazistă (legătura acesteia cu NDP nu a putut fi demonstrată), victime ale cărora au fost în special etnici turci care se ocupau cu mici afaceri. Şi, în pofida faptului că doar doi dintre cei ucişi făceau comerţ cu doener-kebab, cazul a fost încadrat sub această denumire.

O serie întreagă de politicieni, inclusiv din administraţia cancelarului federal, au cerut atunci să se manifeste precauţie faţă de noua încercare de interzice NPD. Dacă interdicţia nu ar fi trecut, iniţiativa s-ar fi transformat într-o campanie de promovare pentru neonazişti. În mod indirect, acest lucru a fost confirmat de scandalul care s-a declanşat săptămâna trecută, după ce pe internet au fost plasate documente ale acţiunii penale aprobate de Bundestag.

După cum a recunoscut ministrul de externe al Germaniei, Hans-Peter Friedrich, publicarea materialelor demonstrează că 'procedura de interdicţie îi oferă NPD o tribună'. În schimb, sistarea finanţării şi verdictul justiţiei în privinţa datoriei financiare pe care o are partidul în faţa statului pot leza mult mai tare poziţiile neonaziştilor.