Germania plănuieşte extinderea rapidă a buncărelor pe fondul temerilor privind un atac rusesc

Germania elaborează planuri pentru extinderea rapidă a reţelei sale de buncăre şi adăposturi anti-bombă, a declarat oficialul guvernamental de cel mai înalt rang responsabil de protecţia civilă, avertizând că statul trebuie să fie pregătit pentru un posibil atac din partea Rusiei în următorii patru ani, potrivit The Guardian.

Şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Civilă şi Asistenţă în Caz de Dezastre (BBK), Ralph Tiesler, a spus că cea mai mare economie a Europei trebuie să se trezească la realitatea unui conflict şi că, în starea actuală, Germania este insuficient pregătită.

„Mult timp a existat convingerea larg răspândită în Germania că războiul nu este un scenariu pentru care trebuie să ne pregătim. Acest lucru s-a schimbat. Suntem îngrijoraţi de riscul unui război de agresiune major în Europa”, a declarat el pentru publicaţia Süddeutsche Zeitung.

Tiesler a făcut apel la un efort naţional pentru identificarea şi transformarea tunelurilor, staţiilor de metrou, parcărilor subterane şi pivniţelor clădirilor publice în adăposturi de protecţie, astfel încât „să se creeze rapid spaţiu pentru 1 milion de persoane”. El a precizat că agenţia sa va prezenta un plan cuprinzător în această vară.

El a adăugat că ţara se află într-o cursă contra cronometru şi că nu este suficient să se bazeze pe construirea de noi buncăre, deoarece acestea necesită timp îndelungat de planificare şi construcţie, fiind totodată foarte costisitoare. Prin urmare, este necesară utilizarea rapidă a structurilor deja existente.

Invazia rusă în Ucraina a generat temeri în alte ţări, în special în statele baltice, dar şi în Polonia şi Germania, că Moscova ar putea deschide noi fronturi în Europa.

În noaptea trecută, forţele ruse au lansat atacuri cu rachete şi bombe asupra oraşului ucrainean Harkiv, ucigând trei persoane şi rănind 22. Primarul Igor Terehov a declarat pe Telegram că oraşul se confruntă cu „cel mai puternic atac de la începutul războiului pe scară largă”.

Din cele aproximativ 2.000 de buncăre şi camere de protecţie rămase din perioada Războiului Rece în Germania, doar aproximativ 580 mai sunt funcţionale, iar majoritatea necesită reabilitări de milioane de euro. Acestea pot adăposti aproximativ 480.000 de persoane, adică doar 0,5% din populaţia Germaniei. În comparaţie, BBK a declarat că Finlanda are 50.000 de camere de protecţie, suficiente pentru 4,8 milioane de persoane, adică 85% din populaţie.

Tiesler a spus că este nevoie şi de îmbunătăţirea sistemelor de informare, precum aplicaţii şi semnalizare rutieră, pentru a indica populaţiei unde se poate găsi adăpost, precum şi modernizarea sirenelor de avertizare. De asemenea, aplicaţiile existente trebuie protejate mai bine împotriva hackerilor, a adăugat el.

El a făcut apel la guvernul condus de Friedrich Merz să asigure finanţarea necesară pentru implementarea planurilor agenţiei sale. Deşi guvernul a fost de acord că planurile sunt necesare, încă nu a alocat oficial fondurile necesare.

Fondurile ar urma să provină din sumele de miliarde disponibile după ce parlamentul a suspendat frâna datoriei publice în martie, permiţând cheltuieli masive pentru armată, infrastructură esenţială — cum ar fi poduri şi drumuri pentru transportul de tancuri şi provizii — şi apărare civilă.

Serviciile de informaţii şi structurile de securitate cibernetică au, de asemenea, nevoie urgentă de investiţii, concurând pentru aceleaşi fonduri.

Tiesler a estimat că ar fi nevoie de cel puţin 10 miliarde de euro în următorii patru ani pentru protecţia civilă, şi de cel puţin 30 de miliarde de euro în următorul deceniu.

El a mai cerut înfiinţarea unui serviciu naţional de protecţie civilă — obligatoriu sau voluntar — şi a îndemnat cetăţenii să contribuie la creşterea rezilienţei ţării, făcând provizii de urgenţă în cazul unor pene de curent sau lipsă de apă.

„Facem apel la populaţie să îşi creeze provizii pentru 10 zile, dacă este posibil. Dar chiar şi provizii pentru cel puţin 72 de ore ar fi de mare ajutor”, a adăugat Tiesler.

„Acestea pot fi folosite pentru a trece peste întreruperi minore în viaţa de zi cu zi”, a spus el, reflectând apeluri similare făcute de alte guverne europene.