Germania către Trump: Să nu vă gândiţi la amplasarea de rachete nucleare în Europa după retragerea din INF

Decizia Washingtonului de a ieşi din Tratatului Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF) a alimentat discuţiile cu privire la relansarea unei curse a înarmării nucleare de genul celei din timpul Războiului Rece, după ce Rusia a ameninţat cu comasarea sistemelor de apărare tactică de-a lungul graniţelor Europei ca răspuns la o comasare de arme americane cu rază intermediară, potrivit Zero Hedge.

Dar indiferent ce se întâmplă între cele două superputeri nucleare, Germania nu doreşte să facă parte din această confruntare.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a avertizat în această săptămână că ar fi mai bine ca Statele Unite să nu se gândească la staţionarea de rachete cu rază intermediară în Germania sau în alte zone ale Europei. În ultimii 30 de ani, tratatul INF a interzis amplasarea de arme cu rază intermediară în Europa atât de către SUA cât şi de către Rusia. Orice efort de a schimba acest lucru cu siguranţă va fi întâmpinat de o “puternică rezistenţă” din partea Germaniei, a precizat Maas, pentru a se evita un scenariu în care Europa este pusă în mijlocul unei lupte între Rusia şi SUA.

Rusia şi SUA se acuză reciproc de încălcarea prevederilor tratatului INF şi, în acelaşi timp, amândouă neagă faptul că ar fi făcut ceva ilegal.

Sub nicio formă nu ar trebui ca Europa să devină scena unei dezbateri privind comasarea de arme”, a mai susţinut Maas.

Staţionarea de arme nucleare ca răspuns la presupuse încălcări ale tratatului este o logică din perioada Războiului Rece, consideră diplomatul german.

“Înarmarea nucleară cu siguranţă este soluţia nepotrivită. Politica anilor ’80 nu ajută la soluţionarea întrebărilor de astăzi”, a afirmat Maas.

SUA a anunţat în luna octombrie că intenţionează să se retragă din INF acuzând Rusia de repetate încălcări a termenilor, deşi există indicii că extinderea ameninţării militare chineze, care nu este inclusă în tratat, este un motiv nespecificat al anunţării deciziei de retragere. La începutul acestei luni, Washingtonul a avertizat Kremlinul că are la dispoziţie 60 de zile pentru a se conforma prevederilor acordului pentru ca SUA să nu se retragă din tratat.

SUA acuză Rusia de construirea de rachete interzise de INF, iar Moscova susţine că sistemele de apărare antirachetă americane deja staţionate în estul Europei pot fi cu uşurinţă transformate în lansatoare ofensive de rachete balistice.

Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a insinuat că “termenul final” propus de SUA este doar un pretext diplomatic, deoarece Washingtonul a informat deja Kremlinul că decizia de retragere este definitivă şi că nu va fi anulată.

În cel mai recent indiciu că decizia SUA de retragere din tratatul INF va avea repercusiuni ample pentru securitatea naţională, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat în cadrul conferinţei de presă de sfârşit de an că până acum nu au avut loc discuţii între SUA şi Rusia pentru reînnoirea tratatului de control al armelor New START - o altă acţiune importantă pentru controlul armelor care urmează să expire în 2021.