Funia se apropie de par: Kremlinul restrânge şi mai mult drepturile civile printr-un pachet de legi votate pe repede înainte

În parlamentul formal al Rusiei, ultimele zilele ale anului 2020 au fost marcate de o activitate neobişnuit de frenetică de legiferare, cea mai mare parte fiind centrată pe subminarea drepturilor civile ale ruşilor.

Pe parcursul câtorva zile, Duma de Stat a adoptat o serie de proiecte de lege care introduc noi restricţii radicale asupra protestelor, legalizează cenzurarea reţelelor sociale şi cimentează noi orientări generale în baza cărora guvernul poate eticheta persoanele „agenţi străini”. Legile au fost deja aprobate de preşedintele Vladimir Putin.

Pentru mulţi observatori ai scenei politice a Rusiei, noua legislaţie - urmată de otrăvirea, în august, a liderului opoziţiei, Alexei Navalnîi - reprezintă o înăsprire pronunţată a sistemului autoritar rus înaintea alegerilor parlamentare din toamnă.

Potrivit Moscow Times: „Statul duce război cu societatea civilă”, a afirmat Andrei Kolesnikov, expert senior în politica internă rusă şi instituţiile politice la Centrul Carnegie Moscova. „Aceasta este evoluţia naturală a autoritarismului”.

Legile sunt de mai multe calibre, unele strângând şuruburile pe termen lung asupra activităţii de opoziţie, altele răspunzînd unor "ameninţări" mai noi.

Noile restricţii interzic demonstraţiile publice în apropierea spaţiilor de aplicare a legii, definesc pichetele de o singură persoană - mijloace tradiţionale pe care ruşii le foloseau pentru a evita restricţiile impuse asupra adunărilor în masă - drept proteste şi interzic sprijinirea mitingurilor de către persoane sau organizaţii străine.

Totodată, o lege care permite persoanelor să fie clasificate drept „agenţi străini” - un termen juridic pe care criticii îl consideră o reminiscenţă a epurărilor din epoca sovietică - reapare după câţiva ani în care eticheta a fost aplicată unor organizaţii care variază de la grupuri pentru drepturile omului la firme care efectuează sondaje independente.

Şi alte dispoziţii, inclusiv cele care permit statului să interzică reţelele de socializare care cenzurează mass-media rusă de stat, sunt noi.

Un proiect de lege care incriminează răspândirea calomniilor online vizează parţial - potrivit autorului său, adjunctul Partidului Rusia Unită, Dmitri Viatkin - canalele Telegram, la care mulţi ruşi apelează pentru ştiri şi bârfe politice.

În special, o lege care interzice divulgarea datelor personale ale angajaţilor serviciilor de securitate a fost pusă de serviciul rus al BBC pe seama unei investigaţii recente a publicaţiei Bellingcat, care a folosit înregistrări telefonice şi de zbor pentru a deconspira ofiţerii FSB din spatele tentativei de otrăvire a lui Alexei Navalnîi.

În mare, noile restricţii sunt considerate de analiştii politici modalităţi prin care Kremlinul încearcă să îşi menţină o mare majoritate în Duma de Stat, pe fondul creşterii popularităţii opoziţiei şi a prăbuşirii credibilităţii partidului Rusia Unită, potrivit sondajelor.

„Aceste legi sunt o acoperire împotriva tuturor scenariilor posibile”, a declarat Kolesnikov. „Inclusiv cele legate de alegeri”.

În trecut, alegerile - în special cele pentru parlamentul Rusiei - au fost focare majore de nelinişte.

În 2011, acuzaţiile potrivit cărora alegerile pentru Duma ar fi fost trucate în favoarea Rusiei Unite au provocat mitinguri masive la Moscova şi un val de legislaţie corespunzător care a blocat protestele publice.

În 2019, descalificarea candidaţilor opoziţiei din alegerile pentru consiliul Moscovei a generat la câteva săptămâni demonstraţii în capitală, soldate cu violenţe comise de ofiţerii de menţinere a ordinii.

În cazul în care Rusia Unită - care a căzut în sondaje după ce şi-a asumat vina pentru o nepopulară reformă a pensiilor din 2018 - recurge la fraude electorale evidente pentru a-şi menţine majoritatea în Duma, protestele sunt foarte probabile, opinează Moscow Times.

Potrivit unor experţi, represiunea legislativă este determinată de evenimentele din Bielorusia, unde fraudarea alegerilor de către dictatorul Alexander Lukaşenko a stârnit tulburări masive care au adus ţara în pragul revoluţiei.

În ţară, arestarea popularului guvernator al regiunii Khabarovsk, care nu este în Partidul Rusia Unită, a stârnit proteste masive şi fără precedent în oraşul din Orientul Îndepărtat.

„Evenimentele de la Khabarovsk au schimbat totul”, a declarat Alexei Makarkin, vicepreşedinte al Centrului pentru Tehnologii Politice, o consultanţă politică din Moscova citat de Moscow Times.

„Au arătat că protestele în masă se pot întâmpla în provincii, nu doar la Moscova. Cu aceste noi legi, statul încearcă să se asigure că nu se întâmplă nimic similar înaintea alegerilor pentru Duma”.

Aplicabilitatea largă a noilor legi, dintre care multe depind de termeni vagi precum „agent străin”, care nu au o definiţie legală stabilită, îi determină pe mulţi observatori să creadă că urmărirea penală va fi selectivă şi determinată de consideraţii politice punctuale.

"La început, aplicarea va fi selectivă şi se va baza pe criterii aparent inexplicabile", a spus Kolesnikov. „Dar există întotdeauna riscul aplicării pe scară largă.”

Cu toate acestea, unii cred că valul de legislaţie represivă este preludiul unei represiuni radicale asupra societăţii civile ruse, organizată de un Kremlin care nu îşi mai permite să tolereze criticile.