Franţa sau Germania ar putea găzdui un mecanism de plăţi pentru ocolirea sancţiunilor SUA împotriva Iranului

Franţa sau Germania ar putea deveni naţiunea gazdă pentru aşa numitul oficiu european de clearing, care mai este cunoscut şi sub numele de „vehicul cu destinaţie specială (SPV)” – un mecanism de plăţi care va permite companiilor europene să evite sancţiunile impuse de SUA împotriva Iranului.

Crearea acestui mecanism este privită în mare parte ca fiind momentul adevărului cu privire la faptul că UE chiar este pregătită să îşi respecte promisiunea de a rămâne în acordul nuclear iranian, din care SUA s-a retras la începutul acestui an. Şi, în condiţiile în care luni au intrat în vigoare noi sancţiuni americane împotriva Iranului, acesta devine tot mai neliniştit cu privire la crearea SPV, potrivit publicaţiei The Guardian.

Adjunctul ministrului iranian de Externe, Kazem Sajjadpour, şi-a exprimat deja frustrarea faţă de ritmul înfiinţării SPV-ului, precizând: „Ceea ce lipseşte sunt atât viteza cât şi eficienţa”.

SPV va servi ca un mecanism de schimb barter, care nu foloseşte nici dolari americani şi nici schimburi monetare între naţiunile UE şi Iran. În schimb, mecanismul va utiliza „credite” ca o formă de monedă virtuală. O companie iraniană care vinde produse unei firme europene va acumula „credite”, care ulterior vor fi folosite pentru a cumpăra alte produse de la o altă companie europeană.

În ciuda zvonurilor că nicio naţiune europeană nu ar fi dispusă să găzduiască SPV de teama măsurilor suplimentare pe care le-ar lua SUA, surse apropiate de acest proces au declarat că unii candidaţi au ieşit la înaintare şi că discuţia privind detaliile a fost cea care a întârziat crearea mecanismului.

De exemplu, încă nu s-a determinat cum va putea o companie germană care operează în SUA să poată evita cel de-al doilea val de sancţiuni americane pentru utilizarea SPV-ului. Anunţul recent făcut de secretarul de stat Mike Pompeo că unele ţări vor primi scutiri temporare de la sancţiuni complică şi mai mult procesul implementării SPV-ului.

Pompeo, a declarat luni că cele opt ţări care vor fi scutite temporar de la noile sancţiuni, putând în continuare să mai cumpere petrol din Iran, sunt următoarele: China, India, Coreea de Sud, Turcia, Italia, Grecia, Japonia şi Taiwan.

Până acum, SUA a părut să fie indiferentă la ideea creării mecanismului de plată.

„Nu am văzut o cerere mare, dacă este vreuna, pentru SPV. Nu anticipăm faptul că vreo corporaţie semnificativă va utiliza un SPV”, a declarat Brian Hook, reprezentant special al SUA pentru Iran.

Federica Mogherini, înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, a declarat că comerţul dintre Iran şi UE este un „aspect fundamental al dreptului iranienilor de a avea un avantaj economic în schimbul a ceea ce au făcut până acum, lucru care se conformează cu toate angajamentele lor legate de domeniul nuclear”.

Conform acordului nuclear încheiat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania, pe de altă parte, regimul de la Teheran a acceptat să îşi restricţioneze în mod semnificativ activităţile nucleare în schimbul unei relaxări a sancţiunilor economice. Totuşi, la începutul acestui an, preşedintele american Donald Trump a retras unilateral SUA din acord şi a reimpus sancţiunile ridicate de predecesorul său Barack Obama, motivând decizia prin faptul că după expirarea acordului nu va exista niciun obstacol legal care să oprească Iranul să dezvolte arme nucleare şi niciun fel de sancţiuni de care să se teamă acesta.

Naţiunile UE au ales să rămână în acord şi să dezvolte cadre ce vor permite Teheranului să facă comerţ cu ele, evitând sancţiunile reimpuse de SUA, care vizează următoarele sectoare iraniene: energie, transport maritim de mărfuri, construirea de nave şi financiar.

Preşedintele iranian Hassan Rohani s-a referit luni dimineaţă la noile sancţiuni într-un discurs la televiziunea de stat, afirmând că Iranul va continua să vândă petrol şi să încalce sancţiunile.

„America a dorit să reducă la zero vânzările de petrol ale Iranului... dar noi vom continua să ne vindem petrolul... să încălcăm sancţiunile”, a precizat el.

De asemenea, ca răspuns la noile sancţiuni, Teheranul şi-a închis toate sistemele de monitorizare a petrolierelor sale, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Analiştii de la tankertrackers.com, un website care monitorizează producţia, rafinarea, transportul maritim şi comerţul cu ţiţei la nivel global, a dezvăluit la sfârşitul lunii octombrie că toate petrolierele iraniene şi-au închis transponderele pentru a evita detectarea lor internaţională.

Co-fondatorul tankertrackers, Samir Madani, a afirmat că prin închiderea transponderelor, petrolierele iraniene pot fi monitorizate doar prin utilizarea de imagini din satelit private. El consideră că o astfel de schimbare către o transparenţă mai redusă face parte din efortul conducerii iraniene de a continua să facă comerţ cu petrol pe pieţele internaţionale în pofida sancţiunilor impuse de SUA.