Petrolierele iraniene îşi închid sistemele de monitorizare pentru a evita sancţiunile impuse de SUA

SUA a impus luni un set de sancţiuni împotriva Iranului, vizând sectorul petrolier, al transporturilor maritime de mărfuri, asigurărilor şi cel bancar. Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că sunt „cele mai dure sancţiuni aplicate vreodată” împotriva iranienilor. Drept răspuns, Teheranul şi-a închis toate sistemele de monitorizare a petrolierelor sale, precizează site-ul de ştiri Zero Hedge.

Analiştii de la TankerTrackers.com, un website care monitorizează producţia, rafinarea, transportul maritim şi comerţul cu ţiţei la nivel global, a dezvăluit la sfârşitul lunii octombrie că toate petrolierele iraniene şi-au închis transponderele pentru a evita detectarea lor internaţională. Ultima dată când Iranul a luat o astfel de măsură a fost în anul 2016.

Co-fondatorul TankerTrackers, Samir Madani, a afirmat pentru agenţia rusă de ştiri Sputnik faptul că este pentru prima dată când a văzut aşa ceva. „Este ceva unic”.

Madani a precizat că prin închiderea transponderelor, petrolierele iraniene pot fi monitorizate doar prin utilizarea de imagini din satelit private. El consideră că o astfel de schimbare către o transparenţă mai redusă face parte din efortul conducerii iraniene de a continua să facă comerţ cu petrol pe pieţele internaţionale în pofida sancţiunilor impuse de SUA.

„Iranul are aproximativ 30 de vase în zona Golfului. Aşadar, ultimele 10 zile au fost complicate, dar acest lucru nu ne-a încetinit activitatea”, a susţinut Lisa Ward, co-fondatoare a TankerTrackers.

Analiştii au sugerat că închiderea transponderelor ar putea genera probleme semnificative în stabilirea datei la care un petrolier şi-a încărcat ţiţeiul.

În perioada 2010-2015, când Iranul era sub incidenţa sancţiunilor internaţionale, industria sa petrolieră a descoperit că poate depozita ţiţei în petrolierele sale în largul coastelor Golfului pentru a evita perturbarea lanţului de aprovizionare.

Iranul este cel de-al treilea producător de petrol din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), iar prim vicepreşedintele ţării, Eshaq Jahangiri a dezvăluit la sfârşitul lunii octombrie că Teheranul a exportat în ultimele câteva luni aproximativ 2,5 milioane de barili pe zi.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a criticat sâmbătă sancţiunile, precizând că preşedintele american Donald Trump a făcut de ruşine prestigiul Statelor Unite şi că pe termen lung el va fi adevăratul pierzător.

Pieţele globale de petrol au avut reacţii mixte luni, în condiţiile în care reintroducerea sancţiunilor împotriva Iranului a oferit aliaţilor cei mai apropiaţi ai SUA scutiri care permit ca petrolul să continue să curgă către cei mai mari clienţi ai Teheranului, care se află în principal în Asia.

Cele opt ţări care vor fi scutite temporar de la noile sancţiuni sunt următoarele: China, India, Coreea de Sud, Turcia, Italia, Grecia, Japonia si Taiwan.

Regimul iranian a afirmat că va ignora pur şi simplu sancţiunile însă, pentru a face acest lucru, ţara va avea mai probleme în a maximiza exporturile de petrol din moment ce toate tranzacţiile cu petrol au loc în dolari americani, lucru care face ca numeroase entităţi internaţionale – companii petroliere, traderi şi bănci – să nu se poată atinge de petrolul iranian.

Administraţia Trump a emis scutiri de la sancţiuni pentru cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Asia, care vor continua să importe petrol iranian, acest lucru făcând ca sancţiunile să fie mai puţin severe decât se anticipase anterior.

În condiţiile în care sancţiunile nu sunt atât de dure precum s-a crezut iniţial şi luând în calcul noua cercetare realizată de TankerTrackers.com, acest lucru înseamnă că monitorizarea comerţului iranian cu petrol ar putea fi dificilă, în special în contextul în care condiţiile supraproducţiei de petrol sunt aşteptate să revină în 2019.