Fosta URSS a aruncat deşeuri radioactive şi submarine nucleare în ocean în ciuda interdicţiilor
alte articole
Uniunea Sovietică a deversat deşeuri radioactive în Marea Kara din Oceanul Arctic timp de mai multe decenii înainte de prăbuşirea blocului comunist în 1991, chiar dacă alte naţiuni au abandonat această practică până la începutul anilor 1970.
“Majoritatea statelor nucleare au recurs la practici similare înainte de 1970”, inclusiv Marina SUA, a declarat dr. Eugene Miasnikov, directorul Centrului pentru Studii privind Controlul Armelor, Energie şi Mediul Înconjurător, conform ziarului rusesc Moscow Times.
La începutul anilor 1990, un raport rusesc a detaliat modul în care Uniunea Sovietică a încălcat în repetate rânduri regulile privind deversarea produselor nucleare şi a minţit în legătură cu acest lucru. Şi nu este vorba de o cantitate nesemnificativă: sovieticii au deversat o cantitate de două ori mai mare decât cantitatea deversărilor totale combinate ale altor 12 naţiuni nucleare.
În 1972, Uniunea Sovietică făcea parte din Convenţia de la Londra, un acord internaţional care interzice deversarea produselor nucleare în oceane. Dar sovieticii nu au onorat niciodată acordul, care a fost semnat de 89 de ţări.
Fostul bloc comunist a deversat aproximativ 2,5 milioane Ci de deşeuri radioactive, inclusiv 18 reactoare nucleare de la diverse submarine, a susţinut în 1993 New York Times, citând raportul rusesc. Comparativ, toate celelalte naţiuni nucleare au deversat, în perioada 1946-1982, în toal aproximativ 1,24 milioane Ci.
Cu câţiva ani în urmă, guvernul rus a confirmat că două submarine, 14 reactoare nucleare, 19 ambarcaţiuni care conţineau deşeuri radioactive, aproximativ 17.000 de containere care conţineau deşeuri radioactive şi aproximativ alte 735 de piese de utilaje grele contaminate cu substanţe radioactive au fost aruncat în ocean, conform raportului.
Submarinul K-27, care a fost aruncat în Marea Kara în 1982, după ce a încercat timp de un deceniu să îşi stabilizeze reactoarele, reprezintă o sursă mare de îngrijorare. Descris ca o “bombă nucleară cu ceas”, submarinul scufundat ar putea cauza o “reacţie în lanţ necontrolată”, eliberând cantităţi masive de radiaţii şi generând un Cernobîl subacvatic. Experţii au cerut guvernului rus să îl scoată din mare.
“Moştenirea nucleară sovietică ar putea încă să devină o catastrofă globală. Ar fi o greşeală gravă să credem că această problemă este într-o ţară îndepărtată despre care ştim puţin şi, prin urmare, nu are niciun impact asupra noastră în Occident. Aceasta este o problemă cologică creată de om şi are o importanţă globală”, a susţinut în 2010 scoţianul Struan Stevenson, membru conservator al Parlamentului European în perioada 1999-2014.
Experţii susţin că navele şi submarinele nucleare se vor deteriora tot mai mult până în punctul în care vor avea loc scurgeri de deşeuri. Thomas Nilsen, redactor la Barents Observer, a declarat: “Din punct de vedere al radioactivităţii, aţi putea spune că un singur compartiment al unui reactor cu combustibil nuclear conţine mai multă radioactivitate decât toate cele câteva mii de containere la un loc”, conform Moscow Times.
Pentru moment, deşeurile radioactive deversate de sovietici rămân sigilate în siguranţă în containerele lor, conform lui Nilsen. Totuşi, el a avertizat că “mai devreme sau mai târziu, vor avea loc scurgeri de radiaţii”.