SUA, China şi Rusia boicotează discuţiile privind interzicerea globală a armelor nucleare

Peste 100 de naţiuni au lansat luni discuţii la ONU pe tema unei interdicţii globale a armelor nucleare, deşi marile puteri ale lumii au boicotat întâlnirea.
Armata chineză îşi prezintă unele rachetele sale DF-5B.
Armata chineză îşi prezintă unele rachetele sale DF-5B. (Getty Images)

Cele 123 de naţiuni membre ONU prezente la discuţiile începute luni, urmăresc să negocieze un tratat care să impună constrângeri legale, în vederea interzicerii armelor nucleare.

Totuşi, SUA, Rusia, China şi alte naţiuni înarmate nuclear au boicotat discuţiile.

Kim Won-soo, înalt reprezentant ONU pentru probleme legate de dezarmare, a susţinut la deschiderea discuţiilor că „nevoia pentru un progres în privinţa dezarmării nucleare a fost rareori atât de stringentă ca în prezent”.

Washingtonul a precizat că o interdicţie nu va funcţiona şi că, de fapt, comunitatea internaţională ar trebui să adopte o abordare treptată.

Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a declarat înaintea începerii discuţiilor că interdicţia va sfârşi prin dezarmarea naţiunilor care „încearcă să menţină pacea şi siguranţa”, în timp ce „actorii răi” nu vor semna acordul şi nu se vor conforma.

„Coreea de Nord va fi cea care se va bucura, iar noi toţi şi oamenii pe care îi reprezentăm vom fi expuşi riscurilor”, a mai susţinut Haley.

Coreea de Nord a desfăşurat două teste nucleare în 2016 şi a continuat să testeze rachete balistice, încălcând mai multe rezoluţii adoptate de ONU.

Austria, Irlanda, Mexic, Brazilia, Africa de Sud şi Suedia sunt vârful de lance pentru adoptarea unei interdicţii globale asupra armelor nucleare.

Susţinătorii interdicţiei au declarat că ameninţarea unei catastrofe nucleare se amplifică datorită tensiunilor generate de programul nuclear nord-coreean şi de noua administraţie imprevizibilă a Statelor Unite.

Ei au indicat mişcări similare care au dus la interzicerea minelor de teren în 1997 şi a bombelor cu dispersie (cluster bombs) în 2008.

Opozanţii interdicţiei susţin că o dezarmare treptată ar fi mai potrivită.

Haley a declarat că SUA şi-a redus arsenalul nuclear cu 85% pe baza Tratatului de Neproliferare ce a intrat în vigoare în 1970.